Balonul suspect care a survolat România, marți, 14 februarie, a fost detectat de radare, dar nu și de avioanele militare trimise să-l intercepteze. Evenimentul vine după ce SUA au doborât un balon chinezesc considerat de spionaj. Contactat de PS News, analistul de politică externă Hari Bucur-Marcu a declarat că sunt slabe șanse ca balonul de deasupra teritoriului românesc să fi fost chinezesc, pentru că „baloane de-astea poate să aibă oricine.”
„La un moment dat, și noi aveam o inițiativă de ajungere în cosmos pe bază de balon. Știu că aveau o inițiativă privată de a lansa în cosmos în partea de sus, în stratosferă, un balon și de abia de acolo să fie lansat în cosmos. Tehnologia există în toată lumea, problema este că aceste baloane ar putea să devină și arme, nu numai de spionaj, dar pot să conțină elemente din acestea care să provoace impulsuri electromagnetice care disrup pe o perioadă limitată, dar oricum semnificativă, comunicațiile, inclusiv pot să disrupă activitatea cibernetică, cum ar fi controlul rețelei de energie, o zonă foarte mare, adică vă dați seama, dacă te ridici la 15-20 km înălțime cam ce acoperire poate să aibă un asemenea instrument.
Deci, de aceea există întotdeauna foarte multă atenție. Și americanilor le-au trebuit câteva zile până să hotărască să îl doboare tocmai din ideea asta, adică în momentul în care l-au descoperit nu mai prezenta un interes să fie ținut sub zona secretă, dar de dat jos l-au dat jos numai după ce s-au asigurat că acest balon nu conține o armă chimică, bacteriologică, nu mai vorbesc de armă nucleară”, a Hari Bucur-Marcu pentru PS News.
Tensiuni între SUA și China
În legătură cu balonul chinezesc doborât de avioanele de vânătoare americane, analistul a precizat că este un lucru știut că se practică spionajul între marile puteri nucleare.
„Fiecare putere nucleară este atentă la cealaltă putere nucleară ca nu cumva să își activeze din capacitățile pe care le are, să nu își schimbe postura, cum se numește, adică din postura relaxată să ajungă la una atenționată și așa mai departe.
Între mijloacele de supraveghere, să nu spunem neapărat de spionaj, se află și aceste baloane care sunt sub acoperire de baloane meteorologice. Ele, într-adevăr, au și funcția de a sonda elementele atmosferice, direcția și viteza vântului, schimbarea fronturilor atmosferice, mai ales la înălțimi foarte mari unde nu mai poți ajunge cu alte sonde, undeva înspre stratosferă, aproape de părăsirea atmosferei terestre.
În asemenea condiții, de obicei, publicul nu este implicat în povești de genul acesta, asta e foarte important de înțeles, deci se întâmplă să ai asemenea baloane, se întâmplă în același timp să fie supravegheat și prin satelit, și prin oameni pe teren, spioni acoperiți, plus ascultarea undelor radio, sunt de toate. Deci, ajungerea la discuția publică a unei asemenea teme duce la tensiuni între puterile care folosesc aceste mijloace, tensiuni care nu ar fi trebuit să existe, de exemplu în cazul concret al balonului ”meteorologic” lansat de China și ajuns în spațiul aerian al Statelor Unite. Asta s-a întâmplat exact în momentul în care se pregătea vizita secretarului de stat american Antony Blinken în China. Vizită care, din cauza aducerea subiectului în discuția publică, a trebuit să fie amânată.
Desigur, ne punem întrebarea de ce chinezii ar fi lansat un asemenea balon de spionaj exact când se pregătea vizita, poate ei nu ar fi vrut să aibă loc aceasta vizită, sunt speculații.
De obicei, nu se aduce în discuția publică un asemenea subiect din două motive. Unul este că, în general, dacă ai descoperit un mijloc de spionaj activ, cum este balonul, dar poate să fie la fel un spion oarecare, acela nu este combătut imediat, pentru că e mult mai important pentru cei care l-au descoperit să îl folosească invers, să îl folosească în două feluri, unul este să vadă cum funcționează, ce elemente tehnice și de altă natură procedurală sunt folosite acolo, iar pe de o altă parte, poate să fie intoxicat, adică să i se transmită informații false care sunt favoarea celor care le transmite și în defavoarea celui care a lansat acel mijloc de spionaj. Al doilea motiv pentru care nu este combătut imediat un mijloc din acesta de spionaj este că crează tensiuni de obicei de reciprocitate, adică când se dă jos un balon american, o să dea și chinezii un balon jos, cam asta este”, a punctat analistul.
Un balon suspect deasupra României
„Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat marți, 14 februarie, în jurul orei 12.30, o țintă aeriană de dimensiuni mici, având caracteristicile de evoluție asemănătoare unui balon meteorologic, care evolua la o altitudine de circa 11.000 de metri în spațiul aerian național, în Sud-Estul României”, anunță MApN.
Autoritățile anunță că au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării obiectului, iar două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO au decolat de pe Baza 86 Aeriană Fetești, în jurul orei 12.40, fiind direcționate către zona unde a fost semnalată ținta aeriană.
„Echipajele celor două aeronave nu au confirmat prezența țintei aeriene, nici vizual, nici pe radarele de bord. Aeronavele au fost menținute în zonă aproximativ 30 de minute, pentru clarificarea deplină a situației aeriene, după care au revenit pe baza aeriană”, transmite MApN.
Balonul chinezesc, doborât de americani
Pe 5 februarie, un avion de vânătoare al armatei americane a doborât balonul chinezesc, catalogat de SUA ca fiind de spionaj. Obiectul a fost doborât când a ajuns deasupra Atlanticului.
Un avion de vânătoare F-22 a tras cu o rachetă în balon, în timp ce acesta se afla în largul coastei Carolinei de Sud, la o săptămână după ce a intrat pentru prima dată în spațiul aerian american.
Mai multe avioane de vânătoare și de realimentare au fost implicate în misiune, dar numai un avion de vânătoare F-22 a tras, folosind o singură rachetă aer-aer supersonică AIM-9X.
