George Simion a intrat în etapa Dragnea. Președintele AUR a declarat la RTV că se așteaptă ca până la alegerile din 2024 să i se însceneze o mulțime de situații cu scop compromițător și chiar dosare penale. Delirul liderului AUR a mers mult mai departe. Pe modelul lui Liviu Drganea, George Simion susține că „sistemul” și „serviciile” au toate motivele să facă acest lucru, din moment ce formațiunea parlamentară „deranjează”.
„Eu am văzut ce am pățit, ce a fost în Piața Victoriei, cum a funcționat o parte a justiției din România prin Coldea și Kovesi, mă pot gândi la orice scenariu pentru că suntem al doilea partid al țării”, a spus George Simion la RTV.
”S-ar putea, nu exclud, să mă elimine fizic”, a mai spus Simion în emisiune.
Dragnea și cei 4 asasini
Amintim că în 2018, Liviu Dragnea – pe vremea aceea lider PSD – declara că a fost ținta unei tentative de asasinat, cei care-l vizau fiind patru străini care au stat în România trei săptămâni și care au fost plătiți de „un om foarte celebru în lume”. „Am avut o tentativă (de asasinare-n.r) anul trecut. Au venit 4 străini au stat la Athenee Palace, au stat 3 săptămâni aici, am scăpat. Au ajuns în preajma mea (…)”, a declarat la acea vreme Dragnea. Fostul șef al PSD a precizat chiar că știe că „s-a cercetat” acest lucru, dar nu știe ce s-a întâmplat mai departe.
Reamintim că mai multe instituții ale statului au negat atunci existența vreunei anchete în cazul presupusului asasinat, iar „marea dezvăluire” a lui Liviu Dragne a adus un val de glume pe internet și nu numai. Afirmațiile lui Liviu Dragnea au adus după sine o serie de ironii și au sârnit hohote de râs în interiorul PSD. Se pare că acesta a fost efectul pe care consilierii liderului PSD și l-au dorit, în condițiile în care o parte a presei, opozitia și o parte din societatea civilă acuza că Dragnea ar fi vinovatul pentru violențele din Piața Victoriei din 10 august, la mitingul Diasporei.
„Dezvăluirea” făcută de Liviu Dragnea venea la doar două luni după ce magistrații ÎCCJ îl condamnaseră în primă instanță la trei ani și șase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu.[ Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. „În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, se arată în rechizitoriul DNA. Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță de un complet de trei judecători. Decizia a fost contestată și judecata a ajuns la un complet de cinci judecători. Procesul în apel a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători. Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Magistrații au menținut astfel sentința dată în primă instanță.
Acuzații de corupție
În septembrie 2016 Oficiul European de Luptă Antifraudă a trimis autorităților competente din România informații pe baza cărora s-a constituit dosarul „Tel Drum”. Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu. Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății Tel Drum. Potrivit purtătorului de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, „prejudiciile (…) se constituie din două sume – un prejudiciu din abuz în serviciu, aproximativ 30 de milioane de lei, și un prejudiciu de 20 de milioane de euro, bani obținuți nelegal, ca urmare a fraudării fondurilor europene”.
În martie 2018 RISE Project și Folha de S.Paulo au dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea. Conform procurorului federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará. Brazilienii ar fi inițiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei în iulie 2017. Liviu Dragnea a negat acuzațiile.
