Astăzi, președintele Iohannis l-a numit în funcția de premier pe Marcel Ciolacu. Ciolacu devine, astfel, al cincilea premier PSD numit de Iohannis în cele două mandate ale sale.
Pe lista de premieri PSD învestiți de Iohannis mai figurează: Viorica Dăncilă, Mihai Tudose, Sorin Grindeanu.
Viorica Dăncilă (29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019)
A fost nominalizată la 16 ianuarie 2018 de Comitetul Executiv al PSD pentru funcția de premier. Nominalizarea a venit la o zi după ce Mihai Tudose (PSD) a demisionat ca urmare a retragerii sprijinului politic de către propriul partid. Președintele Klaus Iohannis a acceptat nominalizarea și a numit-o pe Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru al României. Ea a devenit astfel prima femeie din istoria României care ocupă această funcție și al treilea premier al țării în șapte luni.
Decizia președintelui a fost criticată de susținătorii acestuia și de partidele de opoziție. Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 ianuarie. Viorica Dăncilă este văzută ca un aliat al liderului PSD Liviu Dragnea.
În februarie 2018, Viorica Dăncilă a provocat un scandal după ce i-a catalogat drept „autiști” pe europarlamentarii români care au informat UE cu privire la modificările aduse legilor justiției, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în acest caz, decizia fiind însă în favoarea premierului. Ulterior, Viorica Dăncilă și-a cerut scuze public, precizând că prin comparația făcută nu a dorit să aducă jigniri persoanelor cu tulburări din spectrul autismului.
Dăncilă a fost constant ridiculizată pentru greșelile de exprimare și pentru gafele de protocol diplomatic. Faptul că prin acțiunile sale a arătat că susține necondiționat interesele liderului de partid și că scopul său este să se supună și să pună în practică planurile acestuia (precum cele referitoare la schimbările Codului penal), a determinat cele mai multe medii să o portretizeze ca fiind nu deținătoarea unei poziții de putere, ci doar o „marionetă” politică. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost ținta unor proteste de stradă, care au escaladat în violențe pe 10 august 2018.
În timpul guvernării conduse de Viorica Dăncilă, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie la 31 iulie 2019. Pe plan economic, guvernul a crescut salariul minim pe economie de la 1900 la 2080 de lei și a introdus noțiunea de salariu minim pe economie pentru persoanele cu studii superioare, care la 1 ianuarie 2019 era de 2350 lei. De altfel, guvernul a continuat emiterea de tichete de vacanță oferite bugetarilor, peste 1,2 milioane de români primind tichetele de-a lungul anului 2018.
Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie 2019. Guvernul a rămas în funcție ca interimar până la acordarea votului de încredere noului cabinet condus de Ludovic Orban la 4 noiembrie 2019.
Mihai Tudose (iunie 2017 – ianuarie 2018)
Guvernul Mihai Tudose a fost cel de-al 127-lea guvern al României. Mihai Tudose a preluat funcția de prim-ministru al României la 29 iunie 2017. Avea 27 de mandate, iar 16 dintre miniștri au făcut parte și din guvernul Sorin Grindeanu, demis de Parlament în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea.
Guvernul s-a aplecat mai mult asupra unor modificări în sistemul fiscal, crescând contribuțiile la asigurările sociale ce trebuie să fie plătite statului de angajatori. Măsurile guvernului au luat prin surprindere mediul de afaceri[1] și au dus la impredictibilitatea domeniului fiscal.
În paralel, Guvernul a renunțat să mai promoveze prin ordonanță de urgență modificări ale legislației penale, lucru care atrăgea nemulțumirea maselor populare, lăsând Parlamentul să-și asume operarea lor.
Împreună cu faptul că prim-ministrul a revocat din funcție doi miniștri apropiați președintelui PSD, Liviu Dragnea, deoarece erau urmăriți penal, plus ministrul transporturilor cu care avusese o relație tensionată până atunci, aceasta a creat un conflict între șeful guvernului și șeful principalului partid din coaliția de guvernare, conflict care a dus la retragerea sprijinului partidului și la demisia prim-ministrului în 16 ianuarie 2018.
Sorin Grindeanu (ianuarie 2017 – iunie 2017)
Guvernul Sorin Grindeanu s-a aflat la cârma țării din 4 ianuarie până în 29 iunie 2017. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). Modificarea prin ordonanță de urgență a codurilor penal și de procedură penală în ianuarie 2017 a stârnit mari proteste împotriva acestuia. Ulterior, guvernul a abrogat modificarea legislativă. În 8 februarie, guvernul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție.
Un conflict izbucnit între Liviu Dragnea, președintele PSD, și primul ministru a escaladat în iunie 2017 și s-a materializat în cereri repetate pentru demisia premierului, care nu le-a dat curs. La 14 iunie 2017, PSD și ALDE au retras guvernului sprijinul politic și toți miniștri iîn afară de premier și ministrul Comunicațiilor și-au depus demisia.
În pofida cooptării fostului premier Victor Ponta în funcția de secretar general al guvernului, cabinetul a căzut la 21 iunie 2017 în urma unei moțiuni de cenzură și a fost înlocuit după alte 8 zile cu guvernul Tudose.
Victor Ponta (mai 2012 – noiembrie 2015)
Guvernul Victor Ponta a fost executivul României începând din 17 decembrie 2014, după ce cu două zile înainte primise votul de încredere al Parlamentului țării, până pe 4 noiembrie 2015 când primul ministru Victor Ponta și-a depus demisia. Cabinetul Victor Ponta IV a fost aprobat de Parlamentul României în 15 decembrie 2014 și a depus jurământul în fața președintelui în exercițiu Traian Băsescu pe 17 decembrie 2014. În timpul mandatului acestui guvern, principalul subiect de discuții politice a fost o relaxare fiscală promovată de Guvern cu scopul declarat de a impulsiona mediul de afaceri. Legea avansată de guvern a fost discutată în Parlament, dar opoziția a acuzat faptul că reducerile de taxe propuse sunt nesustenabile. În cele din urmă, spre finalul lunii august, s-a ajuns la un compromis, reducerile de taxe fiind modificate în așa fel încât bugetul de stat să nu fie afectat.
Cu toate acestea, în octombrie, Guvernul a modificat din nou codul fiscal promovând unele reduceri suplimentare de impozit pentru micro-întreprinderi cu unul sau doi angajați și includerea apei în rândul produselor pentru care TVA este redus de la 20% la 9%.
În timpul mandatului acestui Guvern, primul ministru Ponta a fost criticat pentru rămânerea în funcție în condițiile începerii urmăririi penale și apoi, în septembrie 2015, ale trimiterii sale în judecată pentru niște presupuse fapte ilegale comise de acesta în contextul unor contracte între cabinetul său de avocatură și unele întreprinderi de stat din domeniul energiei. Președintele Iohannis i-a cerut în mod repetat demisia pentru aceasta, acuzând pierderea credibilității Guvernului.
În luna octombrie, parlamentari germani aflați în vizită în România declarau explicit că nu au cerut o întâlnire și cu șeful Guvernului din cauza faptelor de corupție pentru care este judecat. Procesul penal al lui Ponta a dus însă la demisia sa din funcția de președinte al PSD în iulie 2015. În octombrie, a fost ales succesorul său la conducerea PSD în persoana lui Liviu Dragnea, care a candidat fără adversar. La începutul lui septembrie, Partidul Național Liberal, în opoziție, a introdus o moțiune de cenzură prin care cerea aproape explicit UNPR condus de Gabriel Oprea, ministrul de interne, să renunțe a mai susține guvernul Ponta în condițiile procesului penal al primului ministru. Moțiunea a fost respinsă, după ce parlamentarii ALDE și UNPR au refuzat să o voteze și au continuat să susțină Guvernul. În luna octombrie, au avut loc o serie de evenimente ce au dus la căderea Guvernului. Mai întâi, polițistul Bogdan Cosmin Gigină a murit în timp ce escorta coloana oficială a ministrului de interne Gabriel Oprea, ceea ce a declanșat o serie de contestări ale acestuia în mitinguri și manifestații. Deși la acel moment ministrul de interne nu avea drept de a utiliza o coloană oficială, chiar a doua zi Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care el primea acest drept. Inițial, opoziția s-a ferit să fie foarte fermă, criticând doar „exercițiul de comunicare” al ministrului de interne, dar, observând reacția populară, i-a cerut acestuia demisia. Când încă scandalul legat de coloana oficială a lui Oprea nu scăzuse mult în intensitate, un grav incendiu în clubul Colectiv din București soldat cu zeci de morți a relevat grave nereguli în aplicarea normelor de siguranță față de incendii în cluburile din București și a dus la noi proteste populare, zeci de mii de persoane cerând în seara de 3 noiembrie 2015 demisia primarului Sectorului 4, ministrului de interne și primului ministru.
Pe 4 noiembrie 2015, prim-ministrul Victor Ponta și-a depus mandatul. După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Iohannis; la cinci zile după demisia lui Victor Ponta, și ministrul de interne Gabriel Oprea a demisionat, Cîmpeanu primind și interimatul funcției acestuia, atribuții pe care le-a delegat secretarului de stat Ilie Botoș.
