Președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș, Ciprian Dobre, este invitatul din această săptămână la interviurile PSnews.
Printre subiectele abordate în timpul interviului, Ciprian Dobre a analizat și situația în care se află justiția din țara noastră, subliniind faptul că în societatea românească „primează spectacularul”, făcând referire la scurgerile de informații apărute în spațiul public înainte de arestarea anumitor persoane cu notorietate, sub forma stenogramelor, de exemplu.
„Vreau să întăresc încă o dată: încă pentru noi, pentru societate în general primează spectacularul. Adică, eternele persoane cu mască pe față, o persoană cu o oarecare notorietate cu cătușele la mâini și schimbarea rapidă de frame-uri (secvențe video, n.r.) în cadrul imaginii pentru a da dinamică”, a spus Dobre.
Totodată, Ciprian Dobre a vorbit și despre faptele de corupție din zona administrației locale, făcând referire la legea finanțării partidelor și lacunele pe care le are.
Dan Bucura: Bună ziua, domnule Cirpian Dobre. Bine ați venit în studiourile PSnews.
Ciprian Dobre: Bine v-am găsit!
Dan Bucura: În primul rând, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Vremea de afară nu este una tocmai prielnică.
Ciprian Dobre: Vă mulțumesc pentru invitație și încerc să imi respect cuvântul.
Dan Bucura: Cu drag, oricând. Aș începe interviul de astăzi referindu-ne la administrația locală, acolo unde dvs. sunteți unul dintre reprezentanți și v-aș întreba cum vedeți, în primul rând, acțiunile statului de drept să-i spunem, că e la modă termenul, în această zonă ne-am cam obișnuit ca, poate nu săptămânal, dar cu o periodicitate destul de mare, fie să avem un primar luat de statul de drept, fie să avem un președinte la Consiliu Județean. Ce se întâmplă, care e explicația pe care dvs. o vedeți ca om totuși din sistem.
Ciprian Dobre: Da. Foarte greu de explicat sau de dat o explicație la o asemenea întrebare. Însă, categoric atunci când vorbești despre justiție în general, trebuie să fii foarte atent. Când vorbești despre acte de cercetare sau de urmărire penală, aici intervine o chestiune legată de cultura noastră, a societății în general, despre ceea ce înseamnă un act de cercetare și despre ce înseamnă o hotărâre judecătorească. Evident, există și chestiunea legată de diferența sau categoriile de magistrați. Chiar deunăzi, citeam motivația unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile omului de la Strasbourg, în care se vorbea despre chestiunea de a ajunge în spațiul public a unor interceptări telefonice, a unor discuții telefonice sau ambientale, în faza de urmărire penală. Și se spunea în această hotărâre că o discuție privată ajunsă în faza de urmărire penală în spațiul public încalcă un grav principiu de administrare a justiției. Adică nu poți să ieși cu o conversație sau o discuție între două sau trei persoane fără să ajungi în faza de contradictorialitate a procesului penal. Și aici vreau să întăresc încă o dată: încă pentru noi, pentru societate în general primează spectacularul. Adică, eternele persoane cu mască pe față, o persoană cu o oarecare notorietate cu cătușele la mâini și schimbarea rapidă de frame-uri (secvențe video, n.r.) în cadrul imaginii pentru a da dinamică.
Dan Bucura: Ceea ce spuneți dvs. este că practic o persoană ajunge să fie condamnată în fața opiniei publice mult înainte ca ea să fie condamnată de o instanță sau necondamnată.
Ciprian Dobre: Sigur sau practic, dacă îmi permiteți, practic se formează un aluat propice pentru condamnare.
Dan Bucura: Înțeleg. Bun, toate aceste chestiuni legate de, să-i spunem, liberatatea de a arunca în spațiul public cu astfel de lucruri se datorează faptului că nu avem un cadru legislativ foarte bine pus la punct sau care să infiereze, să condamne asemenea scăpări. Au existat în ultimii ani majorități în Parlament, unele foarte solide, unele aproape fără precedent. De ce credeți că aleșii neamului nu s-au gândit să pună totuși ordine în ceea ce privește modul în care Justiția poate sau nu să furnizeze înainte de o trimitere în instanță astfel de informații.
Ciprian Dobre: Deci cred că, dvs. spuneați în întrebare de anumite scăpări, nu sunt scăpări. Nu sunt scăpări.
Dan Bucura: Scurgere de informații să le spunem sau cum?
Ciprian Dobre: Sigur. Sunt niște lucruri foarte bine gândite în opinia mea și cred că un stat de drept, înainte de orice, trebuie să asigure respectarea libertăților individuale. În afara libertăților individuale individul social nu are nimic de apărat pentru că oricum ai spune, orice ai dori să faci in viață nu poți să spui că tu de fapt aperi planeta de ceva fără să te gândești la un drept individual sau un drept al familiei, al copilului, al soției tale ș.a.m.d. De fiecare dată noi ne raportăm la un drept sau, chiar mai mult, interes privat, la un drept legitim pe care îl avem ca individ. Cred că da, va veni vremea și pentru acest lucru. Cred că lucrurile s-au întâmplat în România cu o viteză atât de mare încât a intervenit o apnee, atât a Parlamentului, cât și a guvernelor care s-au succedat. Iar noi acum suntem în această perioadă de apnee. Cu cât o instituție, o putere a statului câștigă mai multe puteri, cu atât celelalte puteri își pregătesc de fapt recuperarea puterii pierdute. Dar asta se întâmplă în timp.
Dan Bucura: Sunteți optimist. Bun. Revenim la faptele de corupție de care vorbeam, inclusiv din zona administrației locale. O bună parte dintre ele sunt legate de acte de sponsorizări, de finanțări în campaniile electorale trecute. Cum vedeți, în condițiile astea, o nouă lege a finanțării partidelor și mă refer atât la momentul electoral sau în anul electoral, dar și la momentele dintre alegeri, pentru că partidele, oricum am vede lucrurile, cred că au nevoie de bani și în perioada celor trei ani, patru ani înainte de momentul operativ electoral.
Ciprian Dobre: Da. Categoric. Păi haideți să luăm 2016. 2016 este un an cu două categorii de alegeri, cu două scrutinuri. O dată, în care se alege autoritatea publică locală și autoritatea publică centrală, în cazul nostru Parlamentul. În iunie, respectiv în noiembrie. Anul 2016, 365 de zile. În ceea ce privește finanțarea partidelor politice sunt reglementare astăzi 60 de zile. Perioada campaniei electorale pentru locale și pe prioada campaniei electorale pentru Parlament. Deci din 365 sunt reglementate 60 de zile. Restul de 305 zile au rămas exact ca înainte și se vorbește, iarăși în societate, că s-a reglementat sau că avem o lege care reglementează finanțarea partidelor politice. Nu, avem o lege care reglementează finanțarea partidelor politice pe timpul campaniei electorale. Cred că, și acum o să revin puțin și în legătură cu intrebările sau răspunsurile de până acum, societatea românească, noi, partidele politice, avem nevoie de o reglementare unitară care să acopere toate cele 365 de zile ale anului. Eu cred că vom avea nevoie în special de a rupe, de a despărți partidele politice de interesul economic. Dacă în continuare partidele politice „trăiesc” netransparent în ceea ce privește primirea și finanțarea lor, același lucru se va întâmpla și când acel partid ajunge la guvernare. Că aici este un paradox: practic perioada de opoziție întotdeauna trebuie folosită pentru reglajele, mai fine sau mai puțin fine, a mecanismelor de funcționare în interiorul partidelor, în opoziție. Iar când ajungi la putere partidul să îți fie pus la punct cu alte cuvinte. Și aici vorbesc în primul rând despre finanțare. Trebuie în primul rând să înțelegem că ar fi foarte bine ca o bună parte din finanțarea partidelor politice să se facă din fonduri publice, adică din buget. De ce? Pentru că suntem la început și nu cred că astăzi poți să mergi în mod transparent încă la diferite companii mari de unde să ceri finanțare sau ele chiar să contribuie la finanțarea partidelor politice. Spre exemplu în Germania. În Germania cetățeanul și asta o spun în urma vizitei pe care am făcut-o la departamentul unui partid care se ocupa exact de finanțarea partidului. Acolo atât cetățeanul cât și companiile spun în felul următor: noi avem nevoie ca partidele să fie puternice. Noi avem nevoie ca politicienii partidului X sau Y să fie puternici și asta înseamnă să aibă și resurse materiale, să aibă și resurse umane bune. Ce înseamnă asta? Dacă ai resurse materiale poți să-ți angajezi oameni și la departamentul financiar, și la comunicare, și peste tot, foarte buni. Pentru că nimeni, spre exemplu vă dau un exemplu din cadrul partidelor noastre – noi nu putem să plătim un angajat la nivelul pieței. Noi întotdeauna vom lua un tânăr care nu are așa pretenții mari dar care n-are nici experiența necesară de a consilia foarte bine. Și atunci cred că un partid bine finanțat sau transparent finanțat și bine finanțat va aduce oameni cu principii sănătoase și profesioniști în ceea ce fac.
Dan Bucura: Credeți că putem vorbi totuși și de un pachet de legi, pe lângă povestea aceasta cu finanțarea, să-i spunem în care ar putea intra inclusiv o mai bună și mai clară lege a lobby-ului? Pe care o au de exemplu partenerii noștrii în Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite sau alte țări? Pentru că și această lege a lobby-ului la noi a rămas, cam așa să-i spunem, în coadă de pește. Până unde poți să mergi? Cât poți să mergi? Ce-ți permite o anumită funcție sau un anumit post?
Ciprian Dobre: Trebuie să recunosc că nu sunt un specialist și nu m-am aplecat asupra chestiunii legii lobby-ului, dar e foarte clar că acest lobby există în România și nu este reglementat. Chestiunea care ar trebui să existe este ceva asemănător cu ce este în sistemul din Marea Britanie și din America și anume în declarația de interese să faci această mențiune că ești într-un contract cu cineva care vrea un lobby din partea ta în cine știe ce arie de activitate. Cred că am putea merge în acea zonă a declarației de interese. Și în declarația de interese să, nu știu, au parcă un ambasador chiar din Statele Unite care venea și fusese lobbyst al industriei de armament a Statelor Unite și era în România. Se știa foarte bine acest lucru și cred că lucrurile pot fi astfel formulate încât să fie transparent.
Dan Bucura: Dvs. ați dat un exemplu. Eu pot să vă mai dau zece. E o obișnuință ca ambasadorii, ca atașații, consilierii diferitelor misiuni diplomatice la București să vină la pachet la tot felul de întâlniri și cu o reprezentanță din lumea oamenilor de afaceri. La noi lucrurile acestea sunt condamnabile, sunt blamabile în primă fază.
Ciprian Dobre: Aici avem o problemă. Aici avem o problemă foarte, foarte serioasă pentru că la fiecare întâlnire la care, spre exemplu la noi, la Consiliul Județean, de fiecare dată când vine un ambasador, ridică o problemă legată de majoritatea agenților economici care își desfășoară activitate pe teritoriul județului Mureș, de exemplu și vorbește despre interesul lor, vorbește despre problemele lor dacă există aceste probleme sau chiar cere să ai un dialog și să-l sprijini în sensul respectiv, ceea ce de multe ori, într-adevăr, la noi în țară…
Dan Bucura: … ridică semne de întrebare.
Ciprian Dobre: Poate ridica semne de întrebare.
