„Clientul” DIICOT Florian Walter: contracte ameţitoare cu statul şi cumetrii cu oameni politici. Vezi cine tremură EXCLUSIV

Redacţia PSnews.ro vă prezintă mai jos ce hram poartă afaceristul Florian Walter, înhăţat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de milioane de euro. Veţi vedea cum a obţinut el contracte ameţitoare obţinute de la stat şi ce cumetrii are cu diverşi oameni politici care ar trebui să tremure în aceste zile de foc pentru omul de afaceri.

CITIŢI ŞI: Florian Walter va fi adus în România

Dat în urmărire în mai 2015 şi arestat în iulie acelaşi an în Emiratele Arabe Unite, Florian Walter este bănuit de DIICOT că, în perioada 2013-2014, a constituit și coordonat un grup infracţional organizat, ce acționa pe raza mai multor județe și în municipiul București, care ar fi desfăşurat operaţiuni financiare din sfera evaziunii fiscale şi a spălării banilor, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de firme-fantomă, inclusiv SC Romprest Service SA. Prejudiciul produs bugetului consolidat al statului este în valoare totală de 4,5 milioane de euro, la care se adaugă 14 milioane de euro constituind bani spălaţi.

Cum l-a fugărit presa prin lume

În ianuarie 2016, dolce-sport.ro transmitea că afaceristul obţinuse rezidenţă permanentă în Dubai. În iunie 2015, realitatea.net scrisese că Walter se afla în Columbia. Anterior, presa relatase că omul de afaceri plecase din România cu 10 zile înainte de începerea anchetei. În octombrie 2015, enational.ro a vorbit cu el în Dubai; afaceristul a spus că este o victimă şi că suferise un atac de cord, başca executase şi nişte zile de arest în Emirate.

Epopeea de afaceri a lui Florian Walter

În ianuarie 2011, într-un amplu material cotidianul.ro scria că, înainte de 1989, Florian Buşcă (viitorul Walter) era coleg de vândut butelii (mai la alb, mai la negru) cu Cristian Borcea, la un centru din Pantelimon. Afacerile lui Buşcă au început în 1997, cu transportul ilegal de oameni la muncă în Italia şi Austria, unde a şi fost arestat, după o urmărire spectaculoasă pe o autostradă austriacă. După ce a ieşit pe cauţiune, a înfiinţat o firmă de pază (SC Beretta SRL) alături de Marian Măgureanu, fiul primului director post-decembrist al SRI, Virgil Măgureanu. Alte afaceri dintre cei doi au mai vizat sectorul de construcţii şi amenajări (mobilă, materiale de construcţii, gresie şi faianţă). Tot pe-atunci, la finele anilor ’90, Florian încă Buşcă l-a cunoscut pe Miron Mitrea, pe care l-a susţinut financiar în campania electorală din 2000. Drept recompensă, Buşcă a fost sprijinit de PSD şi a ajuns consilier general PSD în Consiliul General al Primăriei Bucureşti; ba mai mult: Mitrea i-a botezat un copil.

De la naşul Miron Mitrea, fără număr!

Naşul Mitrea, odată ajuns ministru, s-a dovedit tare aducător de noroc. Astfel, societatea Antrepriza Construcţii-Montaj 4 (ACM 4) a lui Florian Buşcă apare în contracte cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), precum şi în contracte semnate direct cu CFR-ul condus de Mihai Necolaiciuc, cel pe care Buşcă (devenit deja Walter) l-a ajutat să fugă din ţară via Chişinău, conform celor spuse chiar de el, în septembrie 2007, într-un interviu pentru România Liberă.

Florian Buşcă a prosperat în epoca lui Adrian Năstase. Astfel, deşi erau urmăriţi penal de către PNA (precursorul DNA) pentru cămătărie şi înşelăciune, afaceristul şi Mihail Sireteanu (deputat PSD în 2001-2004) au reuşit să pună mâna, într-un fel cu multe semne de întrebare, pe SC Agrozootehnica SA Drăgăneşti (un fost IAS din Prahova). La fel de urmărit penal, Buşcă a înfiinţat compania Romprest Service, în al cărei acţionariat nu se regăsea nicio persoană fizică, ci doar trei companii, dintre care două străine. Acţionar majoritar era firma americană Detaco LLC, care avea 60% din acţiuni, 30% erau deţinute de o companie din Marea Britanie, 3I Grup PLC, iar statul român era reprezentat de Aeroportul Internaţional Otopeni, cu 10% din acţiuni. Compania a preluat, la scurt timp de la înfiinţare, serviciile de curăţenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract de o valoare foarte mare şi, în condiţii normale, destul de dificil de obţinut de o companie nou-înfiinţată.

SRI, capăt de linie

Tupeul lui Florian Buşcă a mers până într-acolo, încât Romprest Security (o divizie special înfiinţată a Romprest Service) a obţinut contractul de pază a Aeroportului Otopeni, înlocuind Jandarmeria, care presta acest serviciu gratis. Cum l-a obţinut? Aţi ghicit: fără licitaţie. Partea halucinantă este că tandemul Buşcă-Sireteanu a vrut să înlocuiască de pe Otopeni chiar şi Brigada Antiteroristă a SRI (care îşi făcea treaba tot gratis), dar încercarea a eşuat, intrând în conflict cu Programul Naţional de Securitate Aeroportuară.

Cum a devenit Walter. Schimbarea numelui – fardarea cazierului

Jocul de-a armata a continuat în 2006 cu o licitaţie organizată de Armata Statelor Unite ale Americii pentru servicii de salubritate în bazele militare de la Kogălniceanu şi Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de securitate de la Ministerul Apărării Naţionale, însă petele din cazierul lui Buşcă îl împiedicau în obţinerea avizului. În consecinţă, în august 2006, omul de afaceri şi-a schimbat numele în Florian Walter, obţinând documentul necesar pentru a participa la licitaţia organizată de Armata SUA, pe care a câştigat-o, oferind cel mai mic preţ.

Chiliman şi Vanghelie l-au cadorisit cu contracte ameţitoare

Tot cotidianul.ro – în altă investigaţie – scria, în ianuarie 2011, despre contractele obţinute de Florian Walter între 2008 şi 2011. Este vorba despre contractul de salubrizare a Sectorului 1, obţinut, în 2008, pentru o perioadă de 25 de ani şi având valoarea de 450 de milioane de euro. Ţineţi-vă bine: conform prevederilor din contract, un audit al calităţii serviciilor prestate de Romprest pentru Primăria Sectorului 1 se va efectua în 15 ani de la semnarea contractului, aşadar abia în iunie 2023. Deşi Chiliman dădea asigurări că bucureştenii din Sectorul 1 aveau, astfel, salubritate gratis, în noiembrie 2008, Primăria Sectorului 1 a început să trimită notificări agenţilor economici, prin care aceştia erau somaţi, sub ameninţarea unei amenzi de 2.500 de lei, să rezilieze contractele cu alte firme de salubritate şi să încheie altele noi cu Romprest. Urmarea? Majoritatea firmelor din sectorul 1 s-au executat de urgenţă, amenzile celorlalţi burduşindu-l de bani pe Florian Walter.

Alt cadou neaşteptat de la Chiliman pentru Walter a constat într-un contract pentru ridicarea maşinilor parcate ilegal. Astfel potrivit verificărilor efectuate de cotidianul.ro în 2011, „hingherul auto” CFR Transauto SRL practica tariful cel mai mare din Bucureşti: 700 de lei pe zi (contravaloarea ridicării, a transportului şi a depozitării maşinii ridicate), la care se adaugă amenda percepută de Poliţia Rutieră pentru parcare neregulamentară.

„Potrivit datelor din Registrul Comerţului, actualii acţionari ai societăţii CFR Transauto sunt fraţii Alexandru Cosmin şi Valentin Giorgian Buşcă (cei doi fii ai lui Florian Walter, fost Buşcă, din prima căsătorie), alături de firma Euro Grup SRL, care la rândul ei îi are ca asociaţi tot pe fraţii Buşcă. Cei doi au intrat, practic, în firma Euro Grup după ce tatăl lor, Florian Walter, s-a retras, în februarie 2008. Firma fiilor lui Florian Buşcă a fost singura participantă la licitaţia organizată de Primăria Sectorului 1 pentru serviciul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar.

Firma lui Walter fost Buşcă, Romprest, şi-a diversificat activităţile, intrând şi pe piaţa construcţiilor. Romprest Service a ajuns astfel să obţină anul trecut, de la Primaria Sectorului 5, condusă de Marian Vanghelie, un contract în valoare de 35 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii stradale. Din gunoier şi paznic, din fin şi cumătru politic, Buşcă a devenit asfaltangiu”, mai relata atunci cotidianul.ro.

De la Andrei Chiliman şi Marian Vanghelie până la PDL nu a fost decât un pas

Cei doi primari de sector (în prezent, suspendaţi) au devenit celebri pentru simpatiile lor PDL-iste. Partenerul lor de afaceri, Florian Walter, se avea bine cu oamenii lui Traian Băsescu încă de la începutul primului mandat prezidenţial al acestuia.

Astfel, afilierea lui Florian Walter la cercul de interese al PDL a început încă din 2005, atunci când ministrul de atunci Transporturilor, PD-istul Gheorghe Dobre, a revizuit – chipurile – contractul de 30 de milioane de euro pentru salubrizarea garniturilor de tren ale CFR – încheiat de firma lui Buşcă pe ultima sută de metri a guvernării Năstase, în 2004. Aşa-zisa revizuire făcută de Dobre a însemnat doar reducerea cu doi ani a duratei contractului, adică de la 10 la 8 ani.

În 2006, Buşcă a continuat apropierea de PDL, intrând într-un consorţiu cu PA&CO, firma celebrului asfaltator pedelist Costel Căşuneanu, alături de care a şi obţinut de la ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, contractul de 35 milioane de euro pentru întreţinerea şi deszăpezirea celor două aşa-zise autostrăzi din România.

Emil Boc şi Anca Boagiu au nişte răspunsuri de dat

Cooptarea definitivă a lui Walter-Buşcă în cercul restrâns al norocoşilor oameni de casă ai regimului Băsescu-PDL s-a desăvârşit în iunie 2009, atunci când omul de afaceri a devenit principalul acţionar al echipei de fotbal Universitatea „U” Cluj.

Anunţul vânzării echipei de fotbal a fost făcut în data de 28 iunie 2009, chiar de către primarul Clujului din acea vreme, Sorin Apostu (cel care, conform interceptărilor DNA date presei în 2011, „nu se dădea jos din pat” pentru o şpagă de 50.000 de euro). Edilul a recunoscut, cu aceeaşi ocazie,  faptul că vânzarea echipei de fotbal „U” Cluj s-a făcut la sfatul şi cu binecuvântarea directă a prim-ministrului din epocă, Emil Boc.

Ultimul cadou făcut de guvernarea Băsescu-Boc afaceristului Florian Buşcă-Walter a fost un „mizilic” de 1.242.255 euro, fără TVA, pentru firma sa, Romprest Security, în schimbul asigurării timp de un an de zile a serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, servicii de pază a transportului de bunuri şi valori importante din Aeroportul Băneasa. Contractul a fost atribuit în data de 28.12.2010, fiind avizat chiar de Anca Boagiu, pe atunci ministru PDL al Transporturilor.

Legături cu „Grupul de la Monaco”

În noiembrie 2015, profit.ro anunţa că omul de afaceri Dragoș Dobrescu (investitor imobiliar) a cesionat participația de 99,9% la firma Europrest Invest (care deține 30% din Romprest) unui acționar minoritar al Europrest: firma EnergyMixx Europe, înregistrată în Luxemburg.

Anterior, în octombrie acelaşi an, jurnalistul Silviu Mănăstire explicase pe larg legăturile dintre Dragoş Dobrescu şi aşa-numitul „Grup de la Monaco”.

„Despre nașul lui Rizea (deputatul PSD Cristian Rizea, până de curând candidat la Primăria Sectorului 5, căruia DNA îi cere arestarea – n.r.), acest Dragoș Dobrescu, poreclit DD-ul, unul dintre liderii grupării Monaco, circulă diverse legende urbane. În primul rând, afaceristul Dragoș Dobrescu nu are nicio fotografie publică, deși i se atribuie o avere colosală. Miliardarul fără chip, acest Dragoș Dobrescu deține zeci de proprietăți imobiliare în București și controlează prin interpuși alte multe afaceri. Prin diverse personaje apropiate, Dragoș Dobrescu a pus mâna pe zeci de hectare de teren retrocedate. Unele trenuri au fost date de primarul Sectorului 6, Cristian Poteraș (fost PDL-ist – n.r.), despre care spuneam că a fost condamnat la închisoare”, relata Silviu Mănăstire, potrivit b1.ro.

Nume sonor agăţat în dosarul lui Walter de la DIICOT

Afaceristul Nicolae Capră (care, împreună cu fratele său, Daniel, controlează FC Petrolul Ploieşti) a fost trimis în judecată în dosarul de evaziune fiscală a lui Florian Walter. Culmea ironiei face ca soţia lui Nicolae Capră, Cristina, să fie martor în această speţă, relatează max-media.ro. Amintim că ambii fraţi Capră (alături de Marius Bucuroiu, director general şi acţionar al clubului de fotbal) fuseseră deja arestaţi, în noiembrie 2014, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15,4 milioane de euro, despre care este foarte probabil să fie una şi aceeaşi speţă (cel mult, una disjunsă) cu cea în care este implicat Florian Walter.