Un epidemiolog american de la Universitatea din California care a instruit cercetători de la institutul de Virusologie din Wuhan a oferit patru motive pentru care este puţin probabil ca noul coronavirus să fi scăpat din singurul laborator de înaltă securitate din China, pe fondul speculaţiilor privind originea virusului care a declanşat o criză sanitară şi economică de proporţii la nivel global, relatează Adevărul.
Potrivit Business Insider care citează New York Times, Matthew Pottinger, consilierul adjunct pe probleme de securitate naţională americană, a cerut în ianuarie serviciilor de informaţii să investigheze posibila provenienţă a virusului dintr-un laborator din Wuhan. CIA nu a găsit niciun fel de dovezi.
Epidemiologul american Jonna Mazet, care a colaborat cu echipa de cercetători din Wuhan, a explicat de ce: „Am lucrat împreună la dezvoltarea celor mai stricte protocoale de siguranţă, astfel că este extrem de improbabil să fie vorba de un accident de laborator”, a declarat aceasta pentru Business Insider.
Argumentul nr. 1: Probele de coronavirus din laborator nu corespund noului coronavirus
După izbucnirea epidemiei SARS, în 2013, cercetători de la singurul de laborator de biosecuritate de nivel 4 din China studiază probe de coronavirusuri prelevate din peşteri de la lilieci. Printre ei se află şi virusologul Shi Zhengli a cărei echipă a identificat populaţia de lilieci cel mai probabil responsabilă de ultima epidemie cu un coronavirus, în peştera Shitou, situată în Kunming, capitala provinciei Yunnan, sud-vestul Chinei.
Cercetătoarea a recunoscut pentru publicaţia Scientific American că după ce echipa sa a secvenţiat genomul noului coronavirus, în contextul epidemiei izbucnite la Wuhan, a verificat cuprinsă de panică arhivele ultimelor ani pentru a se asigura că nu a avut loc un accident: genomul noului coronavirus era diferit de secvenţele genetice ale probelor de coronavirus existente în laborator. „Mi-a luat o mare povară de pe umeri. Nu am dormit zile întregi”, a recunoscut Shi, care explorează coronavirusuri ale liliecilor de 16 ani.
Argumentul nr. 2: Laboratorul aplică protocoale riguroase de siguranţă
În pofida faptului că în 2018 oficiali americani au semnalat îngrijorări legate de siguranţă la Institutul de Virusologie din Wuhan, potrivit unor informări diplomatice, Mazet susţine că munca de cercetare a colegei sale este una ireproşabilă în această privinţă. „Pe teren merg cu echipamente de protecţie extrem de riguroase: mai multe perechi de mănuşi, potecţii pentru ochi, costume întregi şi măşti”, a spus aceasta care a admis totuşi că nu a vizitat personal laboratorul şi nu cunoaşte în detaliu cercetările desfăşurate în laborator.
Argumentul nr. 3: Pandemia de coronavirus este ultima dintr-o serie de boli transmise de animale
Experţii au bune motive să creadă că ne aflăm doar în faţa ultimei boli infecţioase transmisă de la animal la om, ţinând cont de seria ultimelor epidemii de coronavirus – şi anume cele declanşate de Ebola şi SARS. Ambele au provenit de la lilieci – fapt confirmat de cercetările genetice şi în cazul noului coronavirus.
Un studiu publicat în februare a arătat o similaritate genetică de 96% cu coronavirusurile de la populaţiile de lilieci din China. În plus, 3 din 4 boli infecţioase noi transmise la om provin de la alte specii: Coronavirusul este al şaptelea dintr-o serie de astfel de virusuri care au infectat oamenii în ultimul secol.
Pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009-2010 a ucis 300.000. Oamenii au luat virusul gripei aviare prin contactul direct cu păsările. Au mai fost şi pandemiile de gripă din 1957 (gripa asiatică) şi 1968 (Hong Kong) – care şi ele, cel mai probabil, au avut la bază tulpini de virusuri de la păsări.
Totodată, în ultimii 45 de ani, cel puţin patru pandemii au fost declanşate de virusuri de la lilieci.
Argumentul nr. 4: Oamenii obişnuiţi sunt mai expuşi riscului de infecţie decât oamenii de ştiinţă care poartă echipamente de protecţie
Peşterile şi habitatele sălbatice din care sunt colectate probele de virus sunt periculoase pentru oameni, întrucât expunerea este una directă, a explicat Mazet. Cercetătorii precum Shi de la laboratorul din Wuhan merg în aceste locuri foarte bine echipaţi. În schimb, turiştii, vânătorii, braconierii şi alţi oameni care depind de animale pentru hrană şi comerţ frecventează aceste locuri neprotejaţi.
Peter Daszak, preşedintele Alianţei EcoHealth, care a intermediat relaţia dintre reprezentanţii PREDICT şi Institutul de Virusologie din Wuhan, a declarat că între 1 şi 7 de milioane de oameni din Asia de Sud-Est sunt expuşi anual bolilor zoonotice. „Asta este calea de transmitere. Pentru noi cei din domeniu este cât se poate de evident că aşa stau lucrurile”, a subliniat el.
Un studiu publicat de cercetători asiatici în martie 2019 a prezis o nouă epidemie declanşată de coronavirusuri de la lilieci -asta ţinând cont că majoritatea coronavirusurilor capabile să infecteze oameni şi animale îşi au originea în China, iar aici multe specii de lilieci „vieţuiesc în apropierea oamenilor putând astfel deveni surse de transmitere a virusului la om şi animale din gospodărie sau ferme”, au arătat autorii studiului.
