În campania sa de menținere a președinției Turciei, Recep Tayyip Erdoğan are o armă secretă: o campanie de reprimare a rețelelor sociale inspirată parțial de Europa.
În timp ce țara se îndreaptă spre un tur de scrutin între Erdoğan și Kemal Kılıçdaroğlu, rivalul său reformator, controlul tot mai mare al liderului turc asupra rețelelor sociale a devenit un alt instrument care îl ajută să își prelungească guvernarea de 20 de ani, scrie Mark Scott în politico.
În weekend, guvernul lui Erdoğan a ordonat ca Twitter să blocheze conturile a aproximativ o duzină de personalități publice din opoziția locală – o măsură care a declanșat o reacție împotriva lui Elon Musk pentru respectarea acestei cereri.
În realitate, eforturile lui Erdoğan de a controla rețelele sociale datează de mai bine de un deceniu.
Acest efort a culminat în octombrie, când partidul de guvernământ al Turciei a adoptat norme de amploare privind rețelele sociale care, în parte, au reflectat o legislație similară adoptată recent în Uniunea Europeană. Atât regimul turc, cât și cel european, urmăresc să reprime postările online dăunătoare, să oprească răspândirea dezinformării și să sporească transparența în ceea ce privește modul în care site-uri precum Instagram și YouTube prezintă conținut utilizatorilor. Normele UE, cunoscute sub numele de Actul privind serviciile digitale, includ, de asemenea, amenzi de până la 6% din veniturile unei companii pentru eventualele abateri.
Manualul de reguli al Ankarei imită adesea cuvânt cu cuvânt limbajul de elaborare a politicilor de la Bruxelles. Însă acesta merge mult mai departe în restricționarea discursului online în moduri care favorizează efortul lui Erdoğan de a menține puterea. Acest lucru include pedepse cu închisoarea de până la cinci ani în cazul în care oamenii postează conținut online care răspândește „informații inexacte” în moduri care „perturbă securitatea internă și externă a Turciei”. În mod similar, jurnaliștii ar putea fi condamnați la închisoare dacă scriu articole care nu sunt favorabile Partidului AK, aflat la putere în Turcia. Kılıçdaroğlu, care a obținut 45% din voturile de duminică la nivel național, s-a confruntat deja cu o plângere penală pentru că a răspândit „știri false” despre guvern.
„Există o miză importantă în jurul legii turcești privind dezinformarea”, a scris Alper Coșkun, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank cu sediul la Washington. Erdoğan și partidul său politic „nu ar trebui să cedeze în fața intereselor politice pe termen scurt și să fie tentați să utilizeze această legislație pentru a suprima opiniile disidente”.
Ca răspuns, oficialii guvernului turc resping criticile potrivit cărora preiau controlul asupra rețelelor de socializare pentru propriul câștig politic. Mulți fac referire la alte norme privind conținutul online – în special la cele din cadrul UE – ca exemple ale modului în care politicienii din alte părți se împotrivesc, de asemenea, giganților din domeniul tehnologiei în numele reducerii răspândirii de conținut dăunător în rândul populațiilor locale.
Legi similare cu cele din Turcia „sunt puse în aplicare în multe părți ale lumii, în special în țările dezvoltate”, a declarat Direcția de Comunicații din această țară.
Nu este clar dacă noile reguli privind rețelele sociale ale țării au înclinat balanța în favoarea lui Erdoğan în primul tur de scrutin din acest weekend, care reprezintă cea mai mare provocare la adresa puterii președintelui turc de la tentativa de lovitură de stat din 2016.
Cu toate acestea, controlul din ce în ce mai mare asupra a ceea ce văd oamenii online marchează o continuare a interdicțiilor repetate de social media pe care Ankara le-a impus pe Twitter, Facebook și YouTube, adesea în moduri care favorizează partidul de guvernământ al țării. Guvernul a instituit o scurtă interdicție la nivel național asupra acestor platforme digitale după un atac letal la Istanbul în noiembrie. O interdicție axată pe Twitter a urmat în urma cutremurului masiv din Turcia din februarie, care a dus, de asemenea, la 78 de arestări după ce oamenii au împărtășit „postări provocatoare”.
Turcia se alătură altor guverne din ce în ce mai autoritare, inclusiv celor din Rusia și Arabia Saudită, care au împrumutat în mod similar o mare parte din manualul de social media al Europei, dar au modificat aceste reguli pentru a favoriza regimurile represive. Moscova, de exemplu, a adoptat recent o legislație, care include până la 15 ani de închisoare pentru cei care răspândesc „minciuni” despre armata țării.
„Se așteaptă ca adoptarea așa-numitei legi privind dezinformarea să ajute alianța de guvernare să reducă la tăcere partidele de opoziție și acoperirea mediatică critică”, potrivit unui raport privind Turcia realizat de Freedom House, o organizație non-profit care urmărește problemele globale privind drepturile omului.
