2022 a fost un an greu din punct de vedere economic pentru țara noastră. Criza energetică și inflația galopantă au afectat serios buzunarele românilor. Întrebarea e însă ce ne va aduce anul 2023 din punct de vedere economic.
Daniel Apostol, directorul de comunicare al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a spus, pentru PS News, la ce ar trebui să ne așteptăm de la anul viitor. Concret, acesta a spus că prețurile ridicate vor continua să fie o problemă, iar o rată a inflației scăzută nu este posibilă pe termen scurt.
„Intrăm în 2023 cu foarte multe întrebări fără răspuns, mai multe chiar decât anul trecut. Nu am scăpat încă de pandemie, ba chiar, impactul economic al acesteia este încă prezent în piețele de producție din toată lumea, în valoarea produselor și în distribuția lor în piețele de desfacere ale lumii. Covid-19 este încă printre noi, va fi și în 2023 și la fel și impactul său economic. Iar acest lucru alimentează inflația. Creșterea prețurilor rămâne o mare amenințare și pentru 2023. România a importat o rată de creștere a prețurilor care a depășit cu mult previziunile de la început de an, iar invazia rusă în Ucraina și impactul acesteia pe piața europeană a energiei au aruncat inflația ca din praștie.
Probabil că tot anul 2023 vom vedea cum creșterea prețurilor va eroda semnificativ puterea de cumpărare a populației și firmelor. O domolire semnificativă a vitezei de creștere a prețurilor și o întoarcere către o rată a inflației scăzută, în jurul a 2-3 procente, (cum eram obișnuiți să trăim înainte de război și înainte chiar de pandemie), nu cred că este posibilă în timp scurt (sub 10-12 luni) și atât timp cât războiul din Ucraina va continua să pună presiune pe economia lumii. O altă amenințare este schimbarea bruscă de sens a creșterii economice globale. Temerile de recesiune cresc pretutindeni și mai ales în Europa, acolo unde economiile-motor al UE dau semne de gripaj. După cum știm, FMI proiectează o creștere economică slabă în întreaga lume în 2023, având drept cauze de bază tocmai efectele continue ale Covid, războiul din Ucraina și inflația ridicată (și înăsprirea politicilor băncilor centrale). Urmează un an cu încercări grele pentru economia reală și aici va trebui să urmărim în ce măsură sectorul productiv și cel al serviciilor vor reuși să mențină locurile de muncă și să asigure venituri competitive angajaților lor.
Iar piețele financiare sunt extrem de sensibile în fața amenințărilor enunțate mai sus. Modul în care investitorii reacționează la vulnerabilitățile economiei globale și în scopul diminuării riscurilor la care este aceasta expusă s-a văzut în mișcările piețelor financiare din 2022. Și în anul 2023 bursele vor fi un barometru care va reflecta furtunile din piețele financiare internaționale sau locale. Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi și mai fermă în activitatea sa de supraveghere și control a entităților care activează pe piața de capital, cea a asigurărilor și piața pensiilor private, tocmai pentru a reuși să identifice din timp toate riscurile și vulnerabilitățile la care sunt expuși banii investitorilor și ai cetățenilor participanți la aceste piețe. Continuă de altfel și activitatea de aliniere și modernizare a cadrului de reglementare la noile condiții care definesc sau care influențează piețele financiare. Se impune o și mai mare responsabilizare a administratorilor fondurilor de investiții și de pensii private, pentru a preîntâmpina evenimente neplăcute ce pot afecta conturile investitorilor de retail sau ale participanților la diferitele scheme de pensii private. Piața asigurărilor trebuie să continue consolidarea, diversificarea și echilibrarea sa, pentru ca să poată oferi consumatorilor produse și servicii cât mai competitive”, a spus Daniel Apostol
Acesta a mai precizat că în 2023, am putea vedea o încetinire semnificativă a ritmului economic.
„În 2023, este posibil să observăm o încetinire semnificativă a ritmului economic (probabil în jurul de 2%PIB) dar problema mai mare este să nu cumva să experimentăm și o cădere semnificativă a consumului, pe fondul galopului inflaționist, al scumpirii banilor împrumutați de la instituțiile de credit, al scăderii puterii de cumpărare și al tendinței gospodăriilor și firmelor de a-și diminua cheltuielile. O notă de ușor optimism vine din modul în care guvernul a construit proiecția bugetară pentru anul următor, cu o generoasă alocare către sectorul investițiilor; sigur, trebuie să și vedem că proiecția bugetară va fi reflectată cât mai fidel de execuția bugetară, altfel spus să vedem că investițiile programate pentru 2023 vor prinde cu adevărat viață. Apoi, optimismul poate fi susținut și de speranța că în 2023 se va putea vedea și efectul benefic al descărcării fondurilor din PNRR în diversele proiecte înaintate de guvernul României către Comisia Europeană”.
Concluzia e că anul 2023 va reprezenta o și mai mare provocare pentru eocnomia autohtonă: „Anul 2023 va fi probabil o și mai mare provocare pentru economia autohtonă, cum va fi și pentru economia globală”.
