Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române ”Ion I. C. Brătianu”, Dan Dungaciu, a afirmat că Barometrul ”Republica Moldova şi România în tumultul crizelor regionale”, lansat marţi la Bucureşti, evidenţiază o „erodare puternică, masivă, rapidă” a puterii de la Chişinău.
„Ceea ce rezultă este o erodare puternică, masivă, rapidă a puterii din Republica Moldova, generată de două provocări majore, criza energetică şi eşecul la nivel de percepţie a luptei împotriva corupţiei. La acestea s-a adăugat o treia cauză, care ţine de confuzia care se face acolo în ceea ce priveşte moartea geopoliticii. Despre geopolitică nu s-a vorbit în ultima campanie din Republica Moldova, dar iată că geopolitica a apărut intempestiv pe scenă prin prezenţa Federaţiei Ruse, care, într-un fel, şantajează Chişinăul apropo de gaze, iar despre asta nu se vorbeşte nici acum la Chişinău. Nu avem un politician care să iasă clar pe scenă şi să spună ‘Federaţia Rusă şantajează Republica Moldova. Cetăţeni ai Republicii Moldova, trebuie să ne asumăm nişte decizii politice‘”, a declarat Dungaciu pentru Agerpres.
Dan Dungaciu a afirmat că Barometrul oferă rezultate „aproape surprinzătoare”, 80% dintre respondenţi afirmând că trăiesc „mai rău” şi „mult mai rău” decât în urmă cu doi ani. „În acest moment, PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate n.r.) este întrecut în sondaje de socialişti, Maia Sandu este întrecută la încredere de Ion Ceban şi de Igor Dodon. Era de aşteptat, dar nu aşa de repede. (…) Cetăţenii Republicii Moldova cred că Federaţia Rusă îi poate ajuta într-o măsură mare, inclusiv în conflictul dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, ori că piaţa cea mai mare pentru produsele din Republica Moldova este Federaţia Rusă, ceea ce este complet fals. Este România de mulţi ani. Iar atitudinea pozitivă faţă de Federaţia Rusă derivă şi din faptul că politicienii de la Chişinău nu pot spune cu subiect şi predicat, alb şi negru, cine este de vină şi cine nu este de vină, ce datorează Republica Moldova Uniunii Europene, ce datorează României şi ce datorează Federaţiei Ruse. Nespunând asta, confuzia se perpetuează în Republica Moldova de 30 de ani„, a explicat Dan Dungaciu.
Directorul ISPRI a mai arătat că rezultatele Barometrului oferă date utile acordării ajutorului financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro Republicii Moldova. „În plus, ne interesează aceste cercetări pentru că acum se discută ce se întâmplă cu cele 100 de milioane de euro (Memorandumul aprobat de Guvernul României pentru negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova prin care Chişinăul va primi din partea Bucureştiului un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro – n.r.) pe care România le dă Republicii Moldova. Unde-i orientezi? Cum îi orientezi?„, a spus Dungaciu.
El susţine că, „în realitate, societăţile din stânga şi dreapta Prutului sunt decuplate”. „Nu se uită Chişinăul în curtea României apropo de politică – nici nu se poate face comparaţia cum se uită de pildă maghiarii din Harghita şi Covasna la politica de la Budapesta şi cum se uită cetăţenii, inclusiv cetăţenii români din Republica Moldova, la politica de la Bucureşti. Este o decuplare aproape majoră. Dacă Harghita şi Covasna se află, cel puţin la nivel de comunicare, în relaţie directă cu Ungaria, nu se poate spune asta despre cetăţenii din Republica Moldova. Nu există un spaţiu de comunicare comun, totul este o demagogie, nu s-a reuşit această construcţie, prezenţa mediatică a României în Republica Moldova este aproape nulă. Mă refer aici la impact”, a susţinut Dan Dungaciu.
În opinia lui Dungaciu, sprijinul acordat Republicii Moldova „trebuie făcut condiţionat”. „Deci, atunci când te gândeşti cum să investeşti cele 100 de milioane, trebuie să te gândeşti şi cum să transmiţi cetăţenilor Republicii Moldova că tu, Bucureşti, eşti cel care a dat acei bani. Noi nu avem capacitatea să comunicăm ceea ce facem pentru Republica Moldova. Avem nevoie şi de sprijin punctual pentru Republica Moldova, dar şi de comunicare. Acest sprijin trebuie să fie făcut în perspectiva oricărui sprijin european, adică trebuie să fie condiţionat. România trebuie să dea bani, dar condiţionat pentru proiectele unu, doi, trei patru, pentru mizele unu, doi, trei patru şi, în acelaşi timp, să fie capabilă să transmită la Chişinău de ce a dat banii, cum a dat banii şi care este perspectiva acelor bani„, a spus directorul ISPRI.
Dungaciu consideră că „dacă nu se întâmplă lucrul acesta şi nu încercăm să corectăm ceea ce a mers prost 30 de ani, vom fi peste 30 de ani în aceeaşi situaţie, adică cu cetăţeni ai Republicii Moldova care sunt incapabili să discearnă, să se orienteze strategic şi care vor face în continuare confuzii majore între cine îi ajută şi cine nu, cine îi şantajează şi cine îi sprijină, cine pune presiune politică pe ei şi cine încearcă să le ofere bani pentru dezvoltare”. „Din nefericire, la 30 de ani suntem în această confuzie de care sunt vinovaţi şi politicienii de la Chişinău, în primul rând, dar şi lipsa noastră, a celor de la Bucureşti, de a construi instrumentele eficace prin care să transmitem adevărul celor de peste Prut„, a încheiat Dan Dungaciu.
Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române a lansat marţi, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, Barometrul „Republica Moldova şi România în tumultul crizelor regionale”, parte a unui proiect demarat de ISPRI şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” de al Chişinău, care încearcă să pună în faţa oamenilor politici, jurnaliştilor, cercetătorilor şi publicului interesat, prin barometre regulate, modul în care arată percepţiile cetăţenilor din Republica Moldova faţă de actualitatea social-politică şi culturală de pe cele două maluri ale Prutului. Proiectul a demarat cu o cercetare în decembrie 2021, urmând ca după barometrul actual în toamna acestui an să fie elaborată o nouă cercetare.
Potrivit datelor Barometrului „Republica Moldova şi România în tumultul crizelor regionale”, la întrebarea „Câtă încredere aveţi în politicieni?”, 44% dintre respondenţi declară că au încredere în Ion Ceban, 38,4% în Igor Dodon şi 37,6% în Maia Sandu. Pe de altă parte, la întrebarea deschisă „Numiţi vă rog personalitatea politică / politicianul din Republica Moldova în care aveţi cea mai mare încredere”, Mai Sandu este creditată de 16,6% dintre respondenţi, iar Igor Dodon de 10,3% dintre intervievaţi.
Barometrul relevă însă că încrederea în Maia Sandu a scăzut, pentru că la aceeaşi întrebare adresată în septembrie preşedintele Republicii Moldova a întrunit 27% dintre opţiuni, faţă de 16,6% în prezent. Sondajul a fost realizat în perioada 25 ianuarie – 5 februarie, pe un eşantion de 1134 de persoane de peste 18 ani, din Republica Moldova cu excepţia Regiunii din stânga Nistrului. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +/-3%.
