Vicepremierul Vasile Dâncu deapănă amintiri despre epoca lui Adrian Năstase, din al cărui cabinet a făcut parte.
Într-un interviu înregistrat, difuzat, sâmbătă seară, de B1 TV, exponentul „Grupului de la Cluj” a mărturisit că nu a rămas cu amintiri plăcute din perioada 2000 -2003, când a ocupat funcția de ministru al Informațiilor Publice.
Vasile Dâncu a relatat că, atunci când a fost numit ministru în guvernul Năstase, avea 38 de ani și și-a întrerupt brusc o carieră profesională.
”O perioadă din acel mandat am fost, oarecum, un fel de ciuca bătăilor. Au considerat că pe acel portofoliu al meu, de comunicare, mă ocup neapărat de manipulare și mi-a trebuit o perioadă până am început să lucrez la transparență, la liberul acces la informații, să-mi demonstrez buna credință, cu opoziția, cu ONG-urile. Sigur că, până la urmă, a fost o experiență foarte bună pentru un individ care se ocupă de studiul societății, a cunoaște puterea pe dinăuntru înseamnă un lucru important pentru cel care vrea să înțelagă cum funcționează societatea, dar, în rest, a fost un cost un pic cam mare”, a afirmat actualul ministru al Dezvoltării Regionale.
Dâncu a făcut și o comparație între presa de atunci și cea de acum.
”Presa făcea și atunci o cenzură destul de importantă după părerea mea, chiar dacă, din afară, lumea spunea continuu că Adrian Năstase, de exemplu, a cumpărat presa, că a dominat presa, că a controlat presa, nu era adevărat. Dinăuntru se vedea altfel, era un control destul de consistent al presei pentru că atunci presa conta. Presa avea audiență mare, presa atunci era un criteriu foarte important. Acum, presa contează, dar presa, astăzi, este mult mai diversificată. La ședințele de guvern, când unii dintre colegi vedeu că mă duc spre scaunele lor se uitau în altă parte, pentru că nu era foarte simplu atunci să mergi la presă și să dai seamă de ceea ce se întâmplă. Pe de altă parte, mi s-a părut că atunci aveam și multe personalități, jurnaliști, lideri jurnaliști. Acum avem mai puțini, presa s-a diversificat foarte mult pe orizontală, controlul este mult mai de detaliu asupra politicienilor, prin rețelele de socializare mai ales, dar există”, a comparat sociologul.
