Contactat de PS News, analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre datoria guvernamentală care a crescut, în ianuarie 2023, la 694,916 miliarde de lei, faţă de 667,307 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Economistul susține că această „ creștere a datoriei publice vine pe fondul ritmului scăzut de încasare a taxelor și impozitelor în România”. „Deficitul în momentul de față depășește 20 de miliarde de lei după primele trei luni ale anului, fapt reliefat de decizia ministrului Câciu de a cere guvernului practic să taie din cheltuieli în așa fel încât să se încadreze în țintele asumate”, a afirmat Negrescu.
El a mai afirmat că, în România, „statul se împrumută pe zi ce trece din ce în ce mai mult și mai scump, pentru că și cheltuielile cresc pe măsură ce inflația determină o accentuare a costurilor, mai ales cu bunurile și serviciile”.
„Am crescut salariile, pensiile, oferim vouchere, tot felul de ajutoare pentru cei defavorizați. Toate aceste lucruri fac ca nota de plată a Guvernului să fie din ce în ce mai mare, din păcate, în condițiile în care încasările statului sunt din ce în ce mai mici, raportate la potențial, chiar pe zona de TVA. Încasările din TVA după primele două luni nu creșteau decât cu 1,8% și asta într-o perioadă de inflație, când ar fi trebuit să crească cu cel puțin la nivelul inflației, adică undeva la nivel de 15%. E e o problemă reală și statul nu are decât soluția să se împrumute, dar marea problemă este ca o face la niște cursuri din ce în ce mai mari.
Nu avem strategie, nu avem niște măsuri concrete menite să reducă cheltuielile publice, să gestioneze mai bine banii publici”, a conchis analistul economic.
Datoria guvernamentală a crescut la aproape 50% din PIB
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 49,2%, de la 47,2% în decembrie 2022. În prima lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 664,259 miliarde de lei, de la 628,199 miliarde de lei în decembrie 2022, iar cea pe termen scurt a scăzut la 30,657 miliarde lei, de la 39,109 miliarde de lei în luna precedentă. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 576,78 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 108,274 miliarde de lei, potrivit digi24.
Datoria în euro se ridica la 300,027 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 321,338 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 72,256 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii ianuarie 2023, de 675,882 miliarde de lei, în urcare de la 648,371 miliarde lei în decembrie 2022, din care 645,254 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (306,82 miliarde de lei) şi în euro (295,512 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a crescut la 19,034 miliarde de lei, de la 18,937 miliarde de lei în decembrie 2022, din care 19,004 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Datoria internă a administraţiei publice era, în ianuarie 2023, de 335,817 miliarde de lei (23,8% din PIB), din care 321,949 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,868 miliarde de lei datoria administraţiei locale. Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a administraţiei publice era de 359.099 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 353,933 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,166 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
