Românii au cea mai multă încredere în Biserică și în Armată, arată datele Barometrul de Securitate a României. Astfel, în Biserică au încredere 65,6% din români (foarte multă 31,5% și multă 34,1%), în timp ce aproape 35% nu au încredere decât puțină sau foarte puțină. După Biserică, Armata se află pe locul doi. Un procent de 23,6% se încred foarte mult și 42,8% mult, în timp ce doar 35,6% au încredere puțină sau foarte puțină.
Sociologul Dan Jurcan a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre datele barometrului. În viziunea acestuia nu există mari schimbări în acest top al instituțiilor. Faptul că românii au încrederea cea mai mică în instituția reprezentativă pentru democrație – Parlamentul – și încrederea cea mai mare în instituțiile care au cea mai mică legătură cu modelul liberal de democrație (Biserica și Armata) indică o lipsă a culturii dialogului, toleranței și pluralismului de opinii.
„Nu sunt foarte mari schimbări în acest top al instituțiilor, dar sunt câteva nuanțe de remarcat. Românii au încrederea cea mai mică (sub 12,5%) exact în instituția cea mai reprezentativă pentru democrație – Parlamentul României , dar au în schimb o încredere ridicată (peste 65%) tocmai în instituțiile care au cel mai puțin de-a face cu modelul liberal de democrație: Biserica și Armata. Ori asta spune multe. Nu avem o cultură a dialogului, a toleranței, a dezbaterii publice și a pluralismului de opinii, nu numai cel politic. Din acest motiv, multora dintre români li se pare că acolo unde nu există ordine, unde se dezbat idei, politici, programe, legi etc. e ceva nefuncțional.
Poate fi unul dintre motiv e pentru care Parlamentul și Guvernul sunt sancționate, iar Armata și Biserica sunt gratificate. Pe de altă, parte e adevărat că cele două instituții „totale” care se bucură de încredere ridicată nu iau decizii cu impact direct asupra românilor, pe când Guvernul, Parlamentul și chiar Președintele o fac și sunt considerați direct responsabili pentru starea actuală a nivelului de trai și a democrației din România. Există mult disperare și multă dezamăgire fașă de clasa politică actuală care ocupă instituții de bază ale statului român și care pare mai degrabă să își rezolva propriile privilegii (pensii speciale, indemnizații, afaceri etc.) decât să se preocupe de binele și interesul comun al românilor. Și sigur că o astfel de stare atitudinală generată de o realitate mundană deprimantă îi poate împinge pe mulți dintre români în universul extramundan al credinței, unde dezamăgirii și disperării li se opune speranța. Asta explică de ce în ciuda tuturor scandalurilor care au fost puse pe seama unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, ea rămâne un pol de stabilitate în încrederea românilor”, a explicat sociologul.
Totodată, acesta consideră că armata ocupă un loc aparte în încrederea publică pentru că a fost și este un pilon al statalității.
„Armata ocupă un loc aparte în încrederea publică pentru că a fost și este un pilon al statalității și un factor de reducere a incertitudinii în contextul amenințărilor din jurul României. Și chiar și atunci când au fost diverse incidente (prăbușirea MIG-urilor, accidente de elicopter etc.) , ele au fost puse mai degrabă pe seama incompetenței politicului de a asigura resursele necesare pentru o tehnică modernă. Apartenența la NATO e văzut ca un factor generator de încredere pentru armată și e posibil ca, în contextul războiului din Ucraina, apariția unor foști militari ca experți pe posturile de televiziune să fie un factor generator de încredere.
Încrederea în NATO depășește 53% , dar avem 45% care nu au încredere și e un semn de îngrijorare , pentru că NATO a fost mereu în topul încrederii românilor după 2003, ori avem deja un segment sceptic ce poate fi oarecum atras spre un discurs alternativ de securitate, ca să o spunem eufemistic. În cazul UE situația e chiar mai gravă, încrederea e numai la 40%, în scădere fașă de alte barometre anterioare, ceea ce din nou e un semn de îngrijorare, pentru că dacă UE nu e capabilă să aibă un răspuns unitar la actuala criză a energiei și prețurilor în contextul războiului din Ucraina, atunci cei aproape 60% pot deveni ușor eurosceptici susceptibili de a fi atrași în vârtejul mirajului suveranist.
Deși există 49% neîncredere, SRI a reușit să atragă încredere a aproape jumătate, ceea ce e foarte mult pentru o instituție care până nu demult era asimilată fosta Securitate sau cu scandalul statului paralel în vremea generalului Coldea. E un succes de percepție și e de apreciat”, a spus acesta.
În final, Dan Jurcan a explicat și de ce președintele stă prost la nivelul încrederii populației.
„Președintele stă prost la încredere(25%) pentru că a fost undeva odată foarte sus (60% prin 2015). Când 2 din 3 români nu mai un încredere în tine, nu prea mai ai legitimitate să îți dai cu părerea ce e sau nu în regulă în societate. S-a implicat politic în campania din 2020 și deși era președinte în funcție, a abandonat imparțialitatea politică. Și-a asumat lidership-ul anti-PSD și la nici un an face o coaliție PNL-PSD. În plan extern e responsabil ca șef al statului, dar a ratat intrarea în Schengen și vizele pentru Statele Unite, deși suntem cei mai ascultător membru al UE și partenerul cel mai fidel al Americii aici în proximitatea Rusiei. E normal să plătești atunci când nu faci nimic, ești inconsecvent sau ai uitat pur și simplu de așteptările oamenilor în ceea ce te privește. Dar e la final de mandat și prezența lui în topul încrederii românilor se apropie și ea de sfârșit”, a conchis sociologul.
