Moţiunea simplă, intitulată “Virusul Cîţu a infectat economia naţională”, a fost aprobată, în urmă cu câteva minute, de Camera Deputaților. Din 286 de deputați prezenți, 166 au votat „pentru“, 94 „împotrivă“, 27 s-au abținut, iar 28 nu au votat.
DETALII AICI: A trecut moțiunea simplă împotriva lui Cîţu! Vot decisiv în Camera Deputaților
Florin Cîțu nu e la primul test
Reamintim că senatorii au adoptat, în decembrie anul trecut, moțiunea simplă depusă de PSD la adresa ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, însă premierul Ludovic Orban a declarat, la scurt timp după aflarea rezultatului votului, că nu va lua nicio decizie împotriva ministrului, ceea ce s-a și întâmplat.
Important de precizat este că moțiunea simplă reprezintă poziția unei singure Camere componente a Parlamentului prin care își poate exprima poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moțiunile simple se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați sau de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor și, împreună cu motivarea corespunzătoare moțiunii, trebuie depusă în cursul ședințelor publice, președintelui Camerei ai cărui membri au inițiat-o.
Astfel, după primirea moțiunii, președintele Camerei o comunică de îndată Guvernului și o aduce la cunoștință Camerei, după care dispune afișarea ei la sediul Camerei. Tot președintele Camerei stabilește data de dezbatere a moțiunii, care nu poate depăși 6 zile de la data înregistrării acesteia. O particularitate a moțiunilor privind problemele de politică externă este faptul că necesită avizul Comisiei pentru politică externă și consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
Spre deosebire de moțiunea de cenzură care duce la căderea Guvernului, moțiunea simplă are ca efect doar adresarea unui avertisment politic cu scopul de a remedia o situație eronată fără a creea de partea Guvernului obligația de a o respecta.
În istoria parlamentară, au fost depuse și moțiuni simple îndreptate împotriva unui membru al Guvernului, așa cum am exemplificat și mai sus. Important de precizat este că astfel de moțiuni nu produc efecte în sensul în care Guvernul ar fi obligat prin reprezentanții săi să facă o remaniere, astfel încât ministrul vizat de o astfel de moțiune să fie înlocuit.
În acest sens, prin Decizia Curții Constiuționale nr. 148/2007 s-au reținut următoarele: “Curtea reţine că în sistemul constituţional al României, ca şi în majoritatea celorlalte ţări, controlul parlamentar, în general, este fără sancţiune. Unica excepţia când controlul parlamentar are şi sancţiune este cea în care acest control se exercită prin moţiunea de cenzură, a cărei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului.
Curtea Constituţională constată că noţiunea de „moţiune simplă” a fost introdusă în Constituţie cu prilejul revizuirii acesteia, când, prin noua redactare a art.112 alin.(2), s-a lărgit şi conţinutul moţiunii, Camera care o adoptă putând să-şi exprime poziţia nu numai cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări, ci şi cu privire la alte probleme ale politicii interne sau externe. Prin moţiunea simplă s-a pus la dispoziţia parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei moţiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Moţiunea simplă are, însă, efecte în plan politic, marcând o victorie a forţelor politice care au iniţiat-o şi susţinut-o, cu un ecou corespunzător în opinia publică”.
Drept urmare, chiar dacă moțiunea simplă anunțată de PSD a fost adoptată, premierul Ludovic Orban nu este obligat să-l demită, astfel că acesta poate face parte în continuare din Cabinetul său. Și avem deja un precedent.
