În spațiul public au reînceput să apară fake news-uri cu privire la o mobilizare a rezerviștilor și intrarea României în războiul declanșat de armata rusă în Ucraina. Deși autoritățile și Ministerul Apărării, în special, reacționează destul de prompt și contrazic zvonurile alarmiste, ele continuă să se răspândească pe rețelele sociale.
Contactat de PS News, sociologul Vladimir Ionaș susține că mesajele sunt create și distribuite pentru a provoca panică în rândul populației și pentru a-i determina pe oameni să pună presiune pe guvernanți să oprească sprijinul acordat Ucrainei, astfel încât războiul să se încheie mai repede.
„Este o strategie de a crește nivelul de teamă din fiecare societate, de a face oamenii să se teamă de o posibilă escaladare a conflictului din Ucraina. Cred că e nevoie de o comunicare mult mai agresivă, mai dură și mai transparentă a autorităților, a instituțiilor statului, a Ministerului Apărării Naționale pentru a explica că nu are loc o astfel de mobilizare și că acele anumite hârtii care sunt și folosite în aceste mesaje fake news sunt proceduri normale care au loc în fiecare an. Trebuie un răspuns rapid din partea Ministerul Apărării”, a declarat sociologul pentru PS News.
Ionaș a adăugat că astfel de mesaje false nu sunt o noutate, ele fiind prezente și în alte state, scopul fiind același: determinarea populației de a pune presiune pe guvernanți să înceteze sprijinul acordat Ucrainei.
„Nu cred că este o surpriză. Vedem că astfel de discuții despre posibila mobilizare a rezerviștilor sau a celor care nu au făcut armata după schimbarea Constituției au loc nu numai în România, ci și în multe alte state occidentale.
Știrile false sunt folosite pentru a crește nivelul de teamă din societate și pentru a face cetățenii să își dorească ca acel conflict din Ucraina să se termine cât mai repede și să pună presiune pe proprii guvernanți să nu mai ajute din punct de vedere militar Ucraina, ci să facă presiuni pentru a se negocia o pace”, a conchis Ionaș.
Tot mai multe fake- news despre implicarea și mobilizarea României în războiul de la graniță
Ministerul Apărării a reclamat, joi seară, un nou fake news pe tema mobilizării rezerviştilor. De această dată, sunt invocate ordine de chemare pentru clarificarea situaţiei militare emise în unele sectoare ale Capitalei.
„În spaţiul on-line din România reapar manipulările referitoare la aşa-zise „pregătiri” pe care sistemul naţional de apărare le-ar face pentru mobilizarea rezerviştilor, evident, aşa cum s-a mai speculat, cu scopul (ne)declarat de a fi trimişi în războiul din Ucraina (!). Drept „dovezi” sunt invocate o serie de ordine de chemare pentru clarificarea situaţiei militare emise recent de unele centrele militare de sector ale Capitalei”, a transmis, join seară, Ministerul Apărării.
Sursa citată explică din nou faptul că emiterea ordinelor de chemare pentru clarificarea situaţiei militare de către centrele militare reprezintă o procedură de rutină, prevăzută de Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (art. 51).
„Aceste documente sunt înmânate, conform art. 45, alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege, de către reprezentanţii structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. Precizăm că actualizarea bazelor de date a rezerviştilor reprezintă o activitate pe care centrele militare judeţene sau de sector o desfăşoară permanent, la termenele prevăzute de lege. Aplicarea procedurilor prevăzute de legea citată nu are legătură cu situaţia de securitate din apropierea graniţelor României”, a mai precizat Ministerul Apărării.
Instituţia explicăm faptul că, anual, centrele militare judeţene sau de sector emit pe numele unor rezervişti militari câteva mii de astfel de documente, în funcţie de nevoile de actualizare a bazei de date.
„Nu este pentru prima dată când, în contextul generat de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, sunt semnalate ştiri false şi acţiuni de dezinformare pe tema generală a aşa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetăţenilor români cu obligaţii militare, ori în legătură cu aşa-zisa implicare a României în război.
Cel mai probabil, intenţia din spatele acestor manipulări este de inducere a confuziei, panicii şi incertitudinii în rândul populaţiei din ţara noastră, pe baza unor speculaţii şi interpretări care nu au legătură cu realitatea”, au mai transmis oficialii Armatei.
Fake news lansat chiar din Parlament
Deputatul Mihai Lasca, dat afară din AUR după ce a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a bătut în trafic un șofer, a lansat un fake news grosolan chiar din plenul Parlamentului. El susține, într-un clip video filmat în plen și distribuit pe pagina sa de Facebook, că „la ordinul președintelui Klaus Iohannis și cu complicitatea Parlamentului, România se va implica cu trupe în războiul din Ucraina în viitorul apropiat”.
În realitate, în plen se citea Informarea din partea președintelui României, dl Klaus Werner Iohannis, cu privire la aprobarea forțelor și mijloacelor armatei României și ale Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operațiuni în afara teritoriului național în anul 2023. Acest tip de informare reprezintă doar o procedură cu caracter mai mult formal, care are loc în fiecare an.
Minciuna lui Lasca, demontată
NATO a afirmat în nenumărate rânduri că nu dorește să se implice în războiul din Ucraina. De aceea, înainte de declanșarea invaziei, militarii NATO aflați ca instructori în Ucraina au fost retrași de urgență. De asemenea, Alianța Nord Atlantică a fost atentă tocmai să evite orice posibil incident cu forțele ruse. Astfel, apelurile repetate ale Kievului de a obține o zonă de excludere aeriană care să elimine amenințarea aviației ruse au fost refuzate, deoarece NATO nu dorește un conflict cu Rusia, care ar putea avea consecințe dramatice, scrie veridica.ro. În schimb, a oferit sprijin presând Moscova cu sancțiuni și livrând Ucrainei armament, muniție, ajutoare umanitare și fonduri. România este membru cu drepturi depline al NATO, iar reacțiile sale sunt doar în concordanță cu politica Alianței și constau în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul său estic.
Conform Constituției, preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, organism care, conform aceleași Constituții, organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea națională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. Ca urmare, președintele are obligația de a informa Parlamentul, anual, asupra tuturor acestor aspecte. Caracterul pur formal al procedurii este, în acest caz particular, evidențiat și de faptul că președintele nu va fi prezent în Parlament, el aflându-se într-o vizită oficială în străinătate. În plus, încă de acum o lună, birourile permanente ale celor două camere legislative au luat act de cele trei informări ale președintelui Iohannis, într-o ședință online. Citirea lor în plenul Parlamentului nu este decât o simplă formalitate.
