Sărbătorirea Paștelui de către ortodocși la aceeași dată cu creștinii catolici și protestanți este dezirabilă, dar greu de aplicat, spun specialiștii consultați de Europa Liberă. Lipsa consensului ortodox este principala piedică, deși Biserica Ortodoxă Română poatea iniția pe cont propriu demersul.
Sărbătorirea Paștelui la o dată comună de către ortodocși și catolici a stârnit dezbateri aprige în ultimele zile în România, implicând fețe bisericești, teologi, intelectuali și numeroși români care au comentat subiectul pe rețelele sociale.
Demersul este realizabil, în teorie, întrucât nu reprezintă o dogmă (teză fundamentală a unei religii care nu poate fi criticată sau schimbată), ci o decizie stabilită în secolul IV, în conformitate cu informațiile științifice ale vremii.
Au spus-o pentru Europa Liberă decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică din Universitatea București, Wilhelm Dancă, teologul ortodox Radu Palencsar, și istoricul Mircea Abrudan.
Este totodată un lucru dezirabil, subliniază cu toții. Pe de o parte ar îndrepta o eroare, din punct de vedere astronomic, pe de alta ar da un semnal de unitate al lumii creștine, în fața provocărilor lumii contemporane.
În timp ce reprezentantul Bisericii Romano-Catolice crede că Biserica Ortodoxă Română (BOR) își poate asuma un demers pe cont propriu, inclusiv din empatie față de milioanele de români din țări catolice, ceilalți doi interlocutori susțin că, în practică, demersul este unul dificil.
Ca să fie asumat de către toți clericii și credincioșii ar trebui întrunit consensul celorlalte biserici ortodoxe. Totuși, BOR ar putea iniția un demers pe cont propriu, chiar potrivnic Bisericii Ortodoxe Ruse, cea care e de așteptat să se opună, spun interlocutorii Europa Liberă.
(…)
Patriarhia BOR: trebuie relansate consultările între bisericile ortodoxe
Episcopii ortodocși s-au poziționat și ei. În timp ce mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, sau episcopul Hușilor, Ignatie Trif, consideră de dorit ca Paștele să poată fi sărbătorit la aceeași dată în bisericile ortodoxe și în cele catolice, controversatul arhiepiscop al Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost mai degrabă critic la adresa demersului.
Patriarhia BOR a reacționat la valul de discuții și a transmis că „posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare”.
BOR a reamintit că a adoptat noul calendar în 1924, dar nu toate bisericile ortodoxe – între care cea rusă, sârbă și Patriarhia Ierusalimului – au făcut acest lucru.
Chiar dacă au fost critici la adresa „fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)”, reprezentanții Patriarhiei au reamintit că unitatea ortodoxă reprezintă în continuare o prioritate.
Este motivul pentru care, din 1927, BOR și celelalte biserici ortodoxe care au adoptat noul calendar au acceptat să sărbătorească din nou Paștele pe vechiul calendar.
„Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între bisericile ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”, a sintetizat Patriarhia BOR.
Or tocmai întrunirea unui Congres pan-ortodox pare cel mai dificil de realizat, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
Dezbaterea datei Paștelui, oportună, dar dificilă
Biserica Catolică sărbătorește Paștele conform calendarului „gregorian” (inițiat de Papa Grigore al XIII-lea, după consultări cu lumea științifică, în 1582) care coincide cu cel „civil”, cu cea mai mare răspândire în lume astăzi.
Biserica Ortodoxă sărbătorește Paștele după calendarul „iulian” (introdus de împăratul Iulius Cesar în anul 46 î.Hr), dar care a ajuns până în prezent la un decalaj de 13 zile față de calendarul recunoscut la nivel astronomic și universal.
Asta duce, de cele mai multe ori, la sărbătorirea la date diferite a Paștelui în bisericile ortodoxe, față de cele catolice și protestante.
„Relansarea dezbaterii este oportună, binevenită, mai ales că în 2025 vom celebra la aceeași dată Paștile, în 20 aprilie; e anul în care vom aniversa 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, din anul 325 d.Hr., când s-a fixat pentru prima dată data Paștilor, pentru a se departaja Paștele creștin de cel evreiesc”, spune preotul și profesorul de teologie romano-catolică Wilhelm Dancă.
Articolul integral AICI.
