Într-un editorial pentru România Curată, președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi vorbește despre de ce „publicul USR, care a avut cea mai mare contribuție din toți votanții la ascensiunea partidului, nu face nimic să oprească plecarea unor oameni cu caracter, ca Teohari și Dobrev”.
Pippidi a precizat că „nici un fel de votanți nu mai au influență după ce reprezentanții lor au ajuns la Parlament, dar și că opinia publică a partidului era contra lor”.
Redăm articolul semnat de Alina Mungiu Pippidi:
„De ce votanții USR nu pot controla partidul
Nu trece zi în care să nu auzim că a plecat cineva din USR care venea din societatea civilă veritabilă, din zona ecologistă, sau urbanistă, sau civică. Dumitru Dobrev, care are marea calitate de a-l fi apărat pe Vlad Teohari, candidatul ales de diaspora cînd gașca de conducere i-a invalidat mandatul (mai tîrziu au trebuit să dea înapoi, dar prea tîrziu) și Florina Presadă (ex CERE) sunt doar ultimii. Și mai impresionant, nu trece zi fără ca USR să numească oameni din circuitul securist sau militar, astfel că în ministerele lui Năsui, Stelian Ion, Voiculescu, Ghinea sunt numiți, cu costuri de imagine publică adesea, oameni care nu sunt noi deloc, care au lucrat sub Băsescu (și cu salarii plătite de servicii), sub Teodorovici, sau sub n miniștri PSD. Te întrebi de ce plătește USR asemenea costuri de imagine, răspunsul este simplu: nu au ce face. Cineva trebuie să controleze domeniile pe care le păstoresc acești tineri fără experiență managerială, fără diplome adecvate și care au ajuns să dețină cele mai mari bugete nu pentru că au luat 15 la sută la alegeri, ci tocmai pentru a numi oameni din sistem cu o misiune, care vin acolo să facă tot ce făceau sub Băsescu sau Teodorovici. Nu le e teamă că plătesc costuri pentru că dacă ajungi să deții asemenea portofolii pe cale de aranjamente și nu că te-a votat publicul e probabil că se va găsi și pe viitor o cale să evităm publicul – de ce nu. În fond, există majoritate datorită UDMR, după ce șeful statului a acuzat PSD, numai pentru că vorbeau cu UDMR, că le vinde Ardealul.
Întrebarea care se pune este de ce publicul USR, care a avut cea mai mare contribuție din toți votanții la ascensiunea partidului, nu face nimic să oprească plecarea unor oameni cu caracter, ca Teohari și Dobrev, și asistă pasiv la tupeul cu care alde Năsui reinterpretează criteriile de integritate. Evident, legăturile cu Securitatea nu mai contează – așa cum a arătat Marius Oprea, fondatorul ICCCMER, ele există și la Voiculescu, și la Năsui, și la Drulă, etc și nu numai sub forma unor biografii de familie, ci și prin conexiuni cu imperiul de afaceri securist. Familia Năsui ia contracte de la servicii secrete astăzi, direct, sub ochii noștri. Mai multe despre cum moștenitorii Securității conduc și azi o țară prostită și ticăloșită de atîta brain drain, de citit și sursele, ca studiile lui Dennis Deletant și Marius Oprea.
Un prim răspuns evident e acela că nici un fel de votanți nu mai au influență după ce reprezentanții lor au ajuns la parlament. Dar votanții USR nu sunt precum cei ai PSD sau ai PNL. Ei sunt toți online, cu o bază economică, toți activiști pe mediile sociale, au alte instrumente decît pensionarii care votează PSD ca să le crească pensiile și să le subvenționeze cineva rețetele. S-au format făcînd trolling la PSD și semnînd petiții. De ce sunt brusc tăcuți cînd oamenii buni pleacă, cînd dovezile că numirile de gașcă și rețele securiste devin zilnice? O parte or fi plecat după AUR, o parte s-o fi scîrbit, dar un milion de oameni care au semnat pentru Fără penali sunt totuși un milion de oamni care au afirmat public că etica e importantă pentru ei. Cum au putut acești oameni, mai alea diaspora, să rămînă tăcută după cazul Teohari? De ce nu avem la ora asta o comisie a votanților care să investigheze ce se intîmplă la USR, desemnată prin vot? De ce nu există o petiție Opriți declinul moral al USR, de ce nu auzim grupuri de diverse orientări care își fac platforme să susțină ideile lor aflate în pericol? Sau criteriul cu CNSAS și firmele Securității chiar nu era al nimănui, doar spoială, milionul doar unul de manevră, care a pus botul la această propunere nepratică și populistă că așa dădea bine?
Al doilea răspuns este că există un cadru, pur intern, cel al spațiului digital numit Poiana lui Iocan, pe care Ghinea îi spunea lui Barna să-l închidă, că opinia publică a partidului era contra lor. Ei, nu o mai fi chiar contra lor odată ce au funcții de împărțit, dar sfatul era prost, are aerul că cine se exprimă acolo nu mai face nimic altceva, deci a-i lăsa să se descarce cum face dl Barna, între timp vicepremier, e foarte bine pentru grupul care a capturat USR. E evident că numai de afară, prin oamenii dezinteresați care au susținut USR dar nu s-u băgat în față, nu fac parte din categoria veleitarilor și parveniților pe larg descriși de Moise Guran în memoriile lui din USR (lungi și autoindulgente, ca toate memoriile, dar demne de citit mai ales pentru personajul colectiv USR care se degajă, cunoscut de altfel mie de la multele încercări de partide pe care le-am văzut în anii nouăzeci). Răspunsul ui Moise ar fi, deci, că rank and file în USR sunt oameni needucați, neinformați, care nu au idee cine e cine și nici șanse să afle, că de fapt îi interesează doar să iasă ei în față și să se ajungă în viață și vor face pact cu oricine le poate livra ce vor.
Dar votanții? Ori avem un partid postmodern, ca în Spania sau Cehia, și atunci comunitatea online poate exercita o anumită cenzură comportamentală, ori și onlineul e mai puțin liber decît pare – cum s-a văzut sub Rezist!, infiltrarea de către grupuri din servicii e foarte mare. Că veni vorba, societatea civilă albăstruie, echivalentul GANGO paralel la noi din timpul Rezist!, s-a autodemascat frumos (pentru mine, nici o supriză, pentru alții poate) semnînd după incendiul de la Balș o petiție anti-Arafat copiată la indigo din 2012 (cînd aceste NGO nu existau); e vorba de ONG-urile strînse de Politeanu, și, desigur, de comunitățile online gen Corupția Ucide!, pentru al căror control (cine administrează situl) se duc mereu bătălii. Importante, că e clar că securismul nu ucide, sau am avea pe acest faimos sit independent ceva voci critice contra numirilor de către USR+ a unor securiști, ca și a numirilor fără merit și traseiste ale PNL. Tăcere în păpușoi însă, deci ori nu a fost vorba de principii, ori ăia cu principiile au fost o masă de manevră. Activă la dat Dislike și luptat cu ”fake news” – deși ei sunt fake complet, numai că nu news.
Iată deci să răspunsul se degajă. Societate civilă fabricată, oameni plasați strategic la administrarea siturilor, și deodată e liniște, ajutată și de o guvernare de pandemie în care înghesuielile pe pista de ski au ajuns la un maxim istoric, promovate chiar de șeful statului. E zăpadă, e frumos, am adus la butoane pe cine trebuie, ce să ne mai batem capul: dacă stăm la cutie poate să ne pice și nouă ceva, România are posturi multe și să vezi că nu se desființează ele de către dreapta chiar așa, cu una cu două: un an de guvernare liberală a creat vreo zece mii de posturi în plus la buget”, scrie Pippidi.
& Cum ați comenta și despre faptul că Traian Băsescu nu a apreciat expertiza doamnei Alina Pippidi, doamna Pippidi renunțând la funcția pe care Traian Băsescu i-o oferise la Cotroceni pentru susținerea pe care i-a acordat-o în activitatea politică , ?