Curtea de Apel București a confirmat, joi, decizia Tribunalului București privind suspendarea executării condamnării la 5 ani de închisoare în cazul lui Bogdan Olteanu. Este vorba despre dosarul mitei de 1 milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Decizia Curții de Apel București este definitivă.
Minuta instanței:
DP.296/CO/Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă din data de 08.07.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul penal nr. 15635/3/2022/a1. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitiva. Pronunţată şedinţă publică, azi 18.08.2022.
Condamnat definitiv la o pedeapsă scăzută cu 2 ani
Pe 24 decembrie 2019, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul viceguvernator al BNR la 7 ani pentru trafic de influență, pedeapsă scăzută la 5 ani de Curtea de Apel București în data de 29 octombrie 2020.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit din închisoare motivul pentru care, în 2008, a dat dispoziție prin intermediar ca 2 milioane de dolari să ajungă la Bogdan Olteanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcța de guvernator al Deltei Dunării.
În esență, Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut că din dispoziția lui 2.000.000 de euro au plecat către Bogdan Olteanu și PNL în 2008, și că inermediarul care a dat banii era, la acea vreme, „trimisul” lui în „mai multe cabinete”, omul de afaceri pronunțând numele lui Traian Băsescu.
„În 1997 m-am îndrăgostit definitiv de Deltă, de la prima vedere, însă am fost oripilat de munții de gunoaie care pluteau pe apele Dunării – PET-uri, cutii de bere – care erau aruncate de la Hotelul Lebăda. Am cumpărat firma care deținea toate hotelurile din Deltă și într-o săptămână le-am închis pe toate”, și-a început relatarea Sprin Ovidiu Vîntu.
Omul de afaceri a susțint că este „total falsă” afirmația procurorilor potrivit căreia el ar fi avut interese de afaceri în zonă. Sorin Ovidiu Vîntu a susținut că demersurile lui au fost unele „de protejare și apărare a acelei zone”.
Cum l-a „înfundat” SOV pe Bogdan Olteanu
„M-am decis să finanțez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere, pentru a obține sprijin în această luptă. Numirea guvernatorului Deltei era un prim pas în acest sens. Afirmația procurorului din cadrul discuției cu mine (n.r. – de la urmărirea penală) conform căreia mi-am pus guvernator în Deltă ca să semneze tot felul de autorizații pentru dezvoltarea afacerilor mele în Deltă este în mod grosolan falsă! (…) Presupunând, totuși, că aș fi avut nevoie de o autorizație emisă de guvernatorul Deltei era mult mai simplu să o cumpăr cu 10.000-15.000 de dolari, decât să finanțez cu milioane o campanie electorală”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.
Omul de afaceri a susținut că Bogdan Olteanu acceptase în 2008 să îl sprijine în demersurile sale ecologice, dar neputând să o facă de unul singur trebuia să se asigure că are sprijinul întregului partid. Acesta este motivul pentru care spune Sorin Ovidiu Vîntu că ar fi plătit 2 milioane de dolari către Bogdan Olteanu, despre care a susținut că, în ceea ce îl privește, „era interfața PNL”.
Banii, susține Vîntu, ar fi fost plătiți printr-un intermediar, Ion Eftime, care îi avea de la „trezorierul” omului de afaceri, pe nume Ovidiu Țurcanu.
„Țurcanu i-a dat banii lui Eftime și el s-a ocupat mai departe”, a spus Vîntu, susținând că nu știe din conturile cărei firme proveneau banii.
Procurorul de ședință al DNA l-a întrebat pe Sorin Ovidiu Vîntu dacă își menține declarația din 2016, atunci când a susținut că suma a fost remisă lui Bogdan Olteanu.
„Întrebările organului de urmărire penală au fost tendențioase și au denaturat adevărul. Banii nu erau pentru numirea lui Liviu Mihaiu, banii erau pentru sprijinul politic al PNL în lupta pe care eu o duceam împotriva braconierilor, luptă în care Liviu Mihaiu era un prim pas”, a precizat Vîntu.
„Dacă a fost informat de Eftime că a fost remisă suma către Olteanu Bogdan”, a întrebat prin intermediul instanței avocata fostului vicegvernator BNR.
„El (n.r. – Ion Eftime) mi-a spus că și-a făcut treaba. Nu discutam detalii de-astea”, a răspuns Vîntu.
Cine era „trimisul” lui Vîntu la Geoană, Băsescu și Blaga
„În ce măsură Ion Eftime întreținea relații de aceeași natură (n.r. – adică de intermediar al lui Vîntu) cu alte persoane? Băsescu, Blaga, Geoană?”, a întrebat Flavia Teodosiu, avocata lui Bogdan Olteanu.
„Și dacă discuta cu alții, ce? Da, domnul Eftime era trimisul meu în diverse cabinete, de la Băsescu la… mai știu eu cine dracu’!”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.
„Ați spus că domnul Eftime e un mare mincinos. Mențineți?”, l-a întrebat avocata pe Vîntu, moment în care omul de afaceri a spus că după ce „necazurile” lui au început, cel în cauză „a mințit în foarte multe ocazii”.
„Deci e posibil ca Eftime să vă fi mințit și în privința banilor dați lui Bogdan Olteanu”, i-a întors replica avocata.
„Evident că da!”, a fost răspunsul lui Vîntu.
Acuzațiile procurorilor DNA pentru fostul șef al Camerei Deputaților
În 2016, Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al BNR, a fost trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la membri ai Guvernului în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării.
„Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, transmite DNA.
La data de 18 septembrie 2008, Liviu Mihai a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.
„În perioada august – noiembrie 2008, s-au prestat efectiv şi serviciile electorale promise (analize politice, sondaje, analize media, rapoarte de analiză, profilul candidatului, monitorizări media, documentare statistice referitoare la profilul alegătorilor din colegiul în care candida inculpatul, simulări referitoare la rezultatul votului şi la alocarea mandatelor de parlamentar)”, explică DNA.
