Invitat în studioul Puterea Știrilor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a susținut că data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca dată orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro. Ministrul a precizat, cu această ocazie, că PNRR redactat de Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investiţiilor şi Proiectelor Europene „este foarte fărâmițat, al 2-lea cel mai complex Plan Național de Redresare și Reziliență din Uniunea Europeană”.
„Când negociem cu Comisia Europeană, uneori avem de dus la bun sfârșit jaloane și ținte care nu au nicio treabă cu perspectiva de dezvoltare a României”, dezvăluie ministrul Marcel Boloș.
„Ținta de 30 aprilie a fost un termen orientativ. N-a fost un termen, în expresia aceasta juridică, de decădere. Nu a fost un termen de decădere. Mai mult decât atât, era, cred, doar din partea răuvoitorilor să aștepte ca România să aibă draftul sau solicitarea oficială trimisă la Comisie, câtă vreme cei de dinaintea noastră au generat un Plan Național de Redresare și Reziliență, care este foarte fărâmițat. Este al 2-lea cel mai complex Plan Național de Redresare și Reziliență din Uniunea Europeană. Italia are 527 de jaloane și ținte, are 192 de miliarde de euro bugetul și următorul plan este al României, cu 29,2 miliarde euro și cu 507 jaloane și ținte. PNRR a fost foarte fără mițat. Lucrurile mari pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea unei țări pe termen lung nu se regăsesc în apeluri de proiecte pentru ONG-uri în vederea îmbunătățirii parteneriatului cu societatea civilă. Nicidecum. Lucrurile mari, așa cum alte state ale Uniunii Europene au făcut, se regăsesc în proiecte care sunt gândite ca proiecte mari pe care le urmărești îndeaproape, ai timp să le pregătești, dar noi trebuie să ne risipim energia în toate cele 507 jaloane și ținte. Când negociem cu Comisia Europeană, uneori avem de dus la bun sfârșit jaloane și ținte care nu au nicio treabă cu perspectiva de dezvoltare a României, ci mai degrabă cu.. acum îmi vin în minte cabinetele de planning familial. Aceste lucru denotă că noi, în Planul Național de Redresare și Reziliență, n-am urmărit problemele mari de dezvoltare pe termen lung și probabil cum să ajungem să împăcăm pe toată lumea, ceea ce se vede acum în implementare”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Ce spune ministrul Boloș despre renegocierea PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit și despre mandatul primit din partea guvernului să trimită la Bruxelles documentul pentru renegocierea unor investiții și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență. AMintim că, printre măsurile pe care guvernul vrea să le renogocieze, se numără și procentul de 9,4% din PIB pentru pensii, procent în care România trebuie să se încadreze până în 2070. PNRR mai poate fi negociat până pe 31 august.
„Este, dacă vreți, un pic curajos ca într-un an preelectoral să pui patru reforme, care sunt dintre cele mai complexe și cu cel mai mare impact social, și apoi să discuți despre implementarea lor și corectele decizii care se se iau din această perspectivă. Sigur că aici noi suntem într-un drum fără întoarcere. Reformele în niciun caz nu se pot negocia. Nu mai putem renegocia decât dacă sunt anumite circumstanțe obiective.
Dau exemplu celor 9,4% din PIB la cheltuielile din sistemul de pensii general și acolo rata inflației este cea care vine din spate și ne pune în situația în care să creștem pensiile de la un an la altul(…) Aici e discuția că, într-adevăr, crește și PIB-ul nominal al României și sunt conștient de acest lucru, dar sunt anumite situații în care aceste circumstanțe obiective, adică lucruri care nu depinde acțiunea sau inacțiunea noastră, ne pot duce spre astfel de renegocieri. Însă, cu foarte mare greutate. Dacă eram la început foarte optimist și încercam să găsesc soluții pentru ca anumite probleme legate de implementarea PNRR-ului să le putem duce la bun sfârșit, acum am ajuns după 1 an și patru luni de implementare a PNRR-ului, să spun: așa scrie în Planul Național de Redresare și Reziliență. Vrem banii? Așa trebuie să facem, deci nu există marjă de mișcare și Comisia a dat dovadă, de fapt, de rigiditate aproape maximă, adică ne-am lovit de un zid în ceea ce privește posibilitatea de a mai adapta anumite jaloane și ținte și atunci și noi la nivel național, în calitate de coordonatori ai planului, trebuie să urmăm această logică a implementării pentru a proteja interesele financiare ale României.
PNRR mai poate fi negociat până pe 31 august. Noi am trimis drafturile informale la Comisie cu ceea ce înseamnă reducerea grantului alocat prin PNRR, cu ceea ce înseamnă influența pe care o au prețurile la materiale și la utilități, la proiectele de infrastructură, cu ceea ce înseamnă partea de investiții în capitolul REPowerEU, dar și cu aceste circumstanțe obiective, toate acestea fac parte din parchetul acesta pe care l-am menționat și care își urmează cursul firesc de discuție cu Comisia Europeană”, a conchis ministrul ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la Puterea Știrilor.
Cum vom rezolva problema pensiilor speciale
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat că va avea săptămâna viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu Comisia Europeană pe problema pensiilor speciale, plafonul de pensii și renegocierea PNRR-ului. Ministrul Boloș a susținut la Puterea Știrilor că „s-au făcut pași destul de importanți pe ceea ce înseamnă pensiile speciale”, iar Comisia Europeană „a apreciat felul în care au fost gestionate în primă etapă anumite probleme, dar nu e suficient”.
„Așa este, reforma sistemului public de pensii și aducerea în linie de contributivitate a tuturor pensiilor este prevăzută ca jalon în PNRR. S-au făcut pași destul de importanți pe ceea ce înseamnă pensiile speciale și pe ceea ce înseamnă măsurile, chiar dacă au avut amendamente depuse la nivelul proiectului de lege care a fost aprobat în Senatul României: pensia în plată să nu poată depăși salariul în plată pe care l-a avut beneficiarul de pensie specială sau să nu mai poată fi incluse în baza de calcul a pensiilor tot felul de sporuri și indemnizații pentru concedii de odihnă sau spor pentru ore suplimentare. Deci toate acestea au fost rezolvate și Comisia a apreciat felul în care au fost gestionate în primă etapă aceste probleme, dar nu e suficient și atunci trebuie să trecem la etapa a 2-a a reformei privind pensiile speciale, în care trebuie să ne rezolvăm problemele de fond, respectiv a discrepanței dintre sistemul de pensii general, unde avem o rată de înlocuire a veniturilor, adică procentul la care se calculează pensia, cuantumul pensiei speciale, care este de 43,5%, față de ceea ce avem rată de înlocuire a venitului în sistemul de pensii speciale, unde avem eterogenitate și aceste rate de înlocuire a veniturilor sunt undeva între 60% până la 85%. Deci aice noi avem pe fond discrepanța între procentele de la sistemul de pensii general și sistemul de pensii special.
Avem, de asemenea, de rezolvat problema bazei de calcul. Baza de calcul la sistemul de pensii speciale este foarte eterogenă. Avem, spre exemplu, pensii speciale unde se poate alege perioada de calcul a pensiei speciale ca fiind șase luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, am dat un exemplu. Pe când în sistemul de pensii general avem veniturile realizate de-a lungul întregii perioade de contributivitate, de activitate a beneficiarului și acesta este din nou o problemă pe care o avem de rezolvat la nivelul reformei pensiilor speciale. Și, desigur, mai avem stagiul de cotizare care de asemenea afectează sistemul de pensii speciale. Deci încă a 2-a etapă, sper eu, să o clarificăm în termen. Avem o vizită săptămâna viitoare, de luni până joi, la Bruxelles, avem întâlnire cu Comisia Europeană pe aceste teme : pensiile speciale, plafonul de pensii și renegocierea PNRR-ului.
E o problemă care trebuie să o limpezim destul de clar pentru a nu pune în dificultate cererea de plată numărul trei, care este în valoare foarte mare: 3,3 miliarde euro. Putem să avem parte de plată parțială dacă nu ducem la bun sfârșit reforma privind pensiile speciale. Mai avem reforma guvernanței corporațiilor de stat, avem decarbonizarea. Deci este o cerere de plată cu mai multe jaloane și ținte sensibile.
