După protestele din data de 10 august, desfășurate în Piața Victorie și soldate cu sute de răniți și plângeri penale depuse împotriva autorităților, comunitatea ”Diaspora Europeană” anunță, pe un grup de Facebook, începerea demersurilor pentru înființarea propriului partid.
Astfel, într-una dintre postări, este publicat un rezumat al unei ”dezbateri publice” , care a avut loc în perioada 19-22 august, în prezența a 1159 cetățeni. Conform rezumatului, viitorul partid are deja un program politic, incluzând 76 de priorități politice ale diasporei și anunță un congres în perioada imediat următoare. De asemenea, inițiatorii nu au găsit încă o siglă sau un nume pentru partidul diasporei.
”Nume Partid (NP) a stabilit 76 de priorităţi politice, ca rezultat al aşezării valorilor Democraţiei şi Transparenţei în centrul viziunii sale definite în folosul cetăţenilor români rezidenţi atât în România, cât şi în străinătate. NP este o asociație cu caracter politic, de centru-dreapta, constituită potrivit legii, care militează pentru respectarea Drepturilor Omului, a suveranității naționale, a independenței și unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democraţiei. Priorităţile partidului sunt următoarele:
1. Sprijinirea echilibrului politic real în România, a democraţiei şi a dezvoltării sănătoase a mediului de afaceri, a locurilor de muncă decente şi bunăstării economico-sociale, prin construirea unor modele eficiente de responsabilizare socială, economică şi politică bazate pe toleranţă zero împotriva corupţiei şi pe încredere reciprocă, transparenţă, cooperare, echilibru de gen, protecţia mediului înconjurător.
3. Reevaluarea, prin dezbatere naţională şi dialog politic cu toate partidele parlamentare, a rolului, misiunii şi activităţilor Avocatului Poporului în România, ca instituţie publică.
4. Interzicerea prin lege a „traseismului politic” (trecerii membrilor de la un partid la altul). Prin traseism politic înţelegem schimbarea partidului cu mai puţin de 3 ani înainte de orice alegeri locale, naţionale sau europarlamentare.
8. Reforma misiunii şi calităţii Institutului Cultural Român (ICR) activ în străinătate. Personal mai bine calificat şi mai politicos cu cetăţenii. O mai mare disponibilitate privitoare la cetăţenii români care doresc să facă voluntariat în domeniul culturii, în diverse ţări.
13. Reducerea pragului electoral la 4% pentru a încuraja partidele noi şi de bună calitate, de toate culorile politice, să intre pe scena politică românească în condiţii democratice, prevenind instaurarea unor regimuri totalitare în România.
35. Creşterea numărului ONG-urilor în mediul rural, în special a celor axate pe îngrijirea bătrânilor şi a copiilor. Centre multifuncţionale cu rol de asistenţă şi educaţie sanitară, socială, civică, artistică etc.
48. Protejarea prin lege a animalelor de companie ale copiilor orfani. Aceste animale îi vor însoţi pe copii în situaţiile de adopţie, plasament foster sau alte tipuri de programe de integrare socială.
50. Interzicerea prin lege a participării bisercii (indiferent de cultul religios) la campaniile electorale.
51. Lasarea unei dezbateri naţionale cu privire la avuţiile bisericii (indiferent de cultul religios) şi propunerea unor reprioritizări ale unor părţi din cheltuielile acestor entităţi religioase instituţionalizate în slujba copiilor defavorizaţi din România. Potrivit ultimelor rapoarte UNICEF, sărăcia copiilor din România se află la cele mai îngrijorătoare cote din Europa! Acolo unde statul nu reuşeşte, ne aşteptăm ca bisericile de toate riturile să ne ofere o mână de ajutor în eforturile noastre pentru redresarea socială din România în unele zone devastate de sărăcia extremă.
62. Creşterea calităţii educaţiei forţelor poliţieneşti şi ale jandarmeriei din România, responsabile cu ordinea publică internă, precum şi a educaţiei şi înzestrării forţelor armate române responsabile cu apărarea externă.
63. Instaurarea serviciului militar voluntar, atât pentru fete cât şi pentru băieţi, la vârsta de 19 ani, timp de şase luni- un an, în regim închis. Tinerii români au nevoie de şanse reale, în propria lor ţară, de a-şi asuma responsabilităţi importante în mod voluntar şi cu obţinerea unui statut onorabil în societate, prin forţe proprii, de la vârste fragede.
70. Responsabilizarea socială mai bună a presei şi a societăţii civile în general, în direcţia asumării coerente a rolurilor lor legitime de gardieni ai transparenţei şi domniei legii în România. Prioritizarea subiectelor de interes naţional în media poate duce la apariţia unor dezbateri publice deosebit de constructive, generatoare de soluţii;”, scriu pe Facebook reprezentanții comunității.
