Verzii îl acuză pe cancelarul Olaf Scholz de intenția de acaparare a puterii prin crearea unui „minister de externe din umbră”.
Strategia de Securitate Națională a Germaniei trebuia să pună la punct o politică externă mai unită. Însă până în prezent, aceasta a declanșat doar certuri și lupte pentru influență între partenerii de coaliție.
La un an după ce cancelarul Olaf Scholz a anunțat schimbarea majoră de direcție privind politica externă și de securitate germane, guvernul său urma să prezinte o strategie ambițioasă luna aceasta, la Conferința de Securitate de la München. Lucru imposibil acum, din moment ce coaliția de guvernământ (Partidul Social Democrat – SPD al lui Scholz, Verzii și Partidul Liber Democrat – FDP) nu au reușit să cadă de acord cu privire la documentul final.
În centrul dezbaterii se află o dispută aprigă între Scholz și Annalena Baerbock, ministrul de externe al Verzilor, cu privire la cine ar trebui să dea tonul politicii externe germane.
Cei doi politicieni au opinii diferite în ce privește livrările de arme pentru Ucraina, cea mai potrivită abordare față de China, sau, mai recent, o chestiune crucială: unde ar trebui să aibă sediul o componentă cheie a strategiei de securitate, respectiv Consiliul Național de Securitate, un nou comitet responsabil cu deciziile de politică externă și de securitate ale diferitelor ministere germane?
Potrivit Scholz și SPD, răspunsul este simplu: „Consiliul Național de Securitate va funcționa în cadrul Cancelariei federale, iar acest lucru ar trebui să fie clar pentru toată lumea”, a declarat pentru Politico social-democratul Michael Roth, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului.
Însă Baerbock și Partidul Verzilor văd în acest lucru un semn de acaparare a puterii de către Cancelaria federală, care a preluat deja deciziile cruciale, cum ar fi politicile Uniunii Europene, pe vremea fostului cancelar Angela Merkel.
„SPD vrea să înființeze în interiorul Cancelariei un minister de externe din umbră. Acest lucru nu se va întâmpla în prezența noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Verzilor pentru politica externă, Jürgen Trittin. În schimb, Verzii au propus crearea unui Consiliu de Securitate redus, cu un secretariat și o structură de conducere alternativă a Cancelariei și a ministerelor cheie: afaceri externe, apărare sau interne. Deși în ultimele săptămâni au avut loc mai multe runde de negocieri între oficiali de nivel înalt – și, de asemenea, între Scholz și Baerbock – până acum nu s-a ajuns încă la un compromis.
Dezacordul întârzie, de asemenea, și mult așteptata strategie privind China, afectată de numeroasele dispute între partidele de guvernământ. După agrearea lor, ambele strategii ar trebui să fie disponibile publicului.
Cel de-al treilea partener de coaliție, FDP, face deja apel la Social-democrați și la Verzi, privind un acord rapid. „Trebuie să facem un pas decisiv către o mai bună coordonare a politicii noastre externe. Trebuie să luăm decizii curajoase, nu să ne pierdem în atitudini marcate de orgolii mărunte” a declarat purtătorul de cuvânt al FDP, Alexander Graf Lambsdorff, pentru Politico.
Însă acordul privind conducerea Consiliului de Securitate nu este singura chestiune controversată care pune piedici aprobării Strategiei de Securitate Națională.
O altă problemă cheie se referă la cheltuielile militare ale Germaniei: în timp ce SPD dorește ca noua strategie să limiteze cheltuielile la cel puțin 2% din PIB, Baerbock și Verzii doresc ca aceasta să permită mai multă flexibilitate, deoarece cheltuielile pentru apărare pot varia de-a lungul anilor. Această abordare este determinată de faptul că Germania este pe cale să rateze obiectivul de 2% în acest an și anul viitor, în ciuda unui fond special masiv de €100 miliarde de dolari pentru armament militar, în timp ce oficialii speră că Berlinul va cheltui peste 2% în următorii ani.
Roth a subliniat însă că este „important să se stabilească un obiectiv clar” privind cheltuielile de apărare în strategia de securitate.
Pe de altă parte, Partidul Verzilor susține majorarea cheltuielilor pentru măsurile de susținere, cum ar fi ajutorul umanitar, cel pentru dezvoltare, cel pentru prevenirea crizelor și angajamentul diplomatic și cultural – astfel încât acestea să egaleze bugetul acordat apărării. Merle Spellerberg, responsabil cu politica externă și de securitate, a susținut că partidele de guvernământ au convenit deja în tratatul de coaliție că astfel de cheltuieli civile „ar trebui să le egaleze pe cele de apărare”.
O astfel de creștere a cheltuielilor pentru apărare și politică externă civilă este, însă, problematică pentru FDP și ministrul său de finanțe, Christian Lindner, care a asigurat că va ține sub control cheltuielile publice și se va încadra în limitele datoriei publice a Germaniei, stabilită prin constituție. Astfel, în timp ce cheltuielile pentru apărare trebuie ridicate la 2% din PIB, cheltuielile civile ar trebui să reprezinte jumătate din acest buget, respectiv „0,7% pentru dezvoltare și 0,3% pentru angajament diplomatic”.
Nu în ultimul rând, între guvernul federal și cele 16 de state regionale ale Germaniei au loc mai multe dezbateri aprinse privind diferite probleme de securitate internă, în special gestionarea și prevenirea dezastrelor.
Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat săptămâna trecută că toate consultările privind Strategia Națională de Securitate „sunt încă în curs de desfășurare și vor continua. Lucrăm împreună îndeaproape și într-un spirit de încredere în guvernul federal”, a declarat acesta, adăugând că Strategia de Securitate Națională ar trebui finalizată înainte de sfârșitul lunii martie.
Însă există și ceva pozitiv în toate aceste dezbateri, susține Roth (SPD): „Mă bucur că discutăm în sfârșit în profunzime despre politica externă și de securitate – până acum, acest lucru se referea mai ales la piața forței de muncă sau la politica socială. Acum, partidele și societatea se ocupă foarte intens de acest subiect, lucru care duce, uneori, la dispute și controverse. Nu este nimic rău în asta. Sunt convins că vom găsi o soluție rezonabilă”, a mai afirmat Roth.
