Ultimele date publicate de Eurostat, Oficiul pentru Statistică a Uniunii Europene: România este țara cu cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială. România are, potrivit statisticilor oficiale europene, valori de 34% dintre toate țările Uniunii Europene risc de sărăcie și excluziune, mai ridicate decât Bulgaria (32%) și Grecia și Spania (ambele cu 26%).
Cele mai joase valori le au Cehia (12%), Slovenia (13%) și Polonia (16%).
În 2022, 95,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană (22%) se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială, adică trăiau în gospodării care se confruntau cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială: risc de sărăcie, privare materială și socială severă și/sau trăiau într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii.
Această cifră a rămas relativ stabilă în comparație cu 2021, când în UE erau înregistrate 95,4 milioane de persoane în această situație (tot 22% din totalul populației).
CITEȘTE ȘI: Implementarea Invest EU- temă de interes la nivelul instituțiilor de garantare europene
În România, sărăcia are niște caracteristici specifice, în sensul în care există disparități regionale extreme: Moldova și Oltenia înregistrează cele mai mari rate ale sărăciei și riscului de excluziune social. În comparație cu alte regiuni!
Dar ce înseamnă sărăcie și risc de excluziune în România? Înseamnă lipsa accesului la servicii medicale de bază, înseamnă lipsa accesului la o sursă de apă, la educație și la locuințe adecvate.
În România, asistăm la o inegalitate radicală a veniturilor, lucru care nu face decât să întrețină și să perpetueze sărăcia. Coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea veniturilor, indica faptul că există diferențe considerabile între veniturile celor mai bogați și cele ale celor mai săraci. Prin urmare, o radicalizare socială care nu face decât să adâncească prăpastia dintre bogați și săraci.
