Invitatul interviului video PSnews.ro din această săptămână este președintele Senatului și liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu.
În cadrul dialogului purtat cu jurnalistul Laura Chiriac, Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre scopul pe care și-l propune referitor la întâlnirea pe care o dorește cu CSM și a discutat și despre controversatul caz Şova, explicând de unde au pornit neînțelegerile, dar și de ce a durat așa mult până să semneze Hotărârea.
„Constat şi cred că nu sunt singurul, că există o slăbire a instituţiilor în stat, iar un stat democratic nu se poate baza decât pe instituţii puternice şi credibile. Constat, de asemenea, că acest principiu fundamental al separaţiei puterilor în stat nu este întotdeauna la fel înţeles de toate instituţiile. Nu cred că independenţa instituţiilor este întotdeauna corect înţeleasă şi respectată şi cred că aceste probleme de principiu trebuie discutate inter-instituţional. Acesta este scopul invitaţiei pe care trebuie să o adresez CSM (…)”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu referitor la întâlnirea cu CSM.
Liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu, a transmis că regretă faptul că „după 10 ani de regim Băsescu, care a fost caracterizat permanent în conflicte ample, costisitoare, dăunătoare şi consumatoare de energii, această practică a lui Traian Băsescu o vede astăzi perpetuată de o serie de băsişti mai mici.”
Întrebat cine sunt acești „băsiști mai mici”, Călin Popescu Tăriceanu i-a adus în discuție pe Eugen Tomac (președintele PMP), dar și pe Alina Gorghiu (copreședinte PNL) sau Cătălin Predoiu (prim-vicepreședinte PNL).
„Din păcate, aceşti băsişti sau băseşti, nu ştiu cum să le spun, îi vedem la Partidul Mişcarea Populară, acest domn Tomac care a preluat această idee lansată de Băsescu, o văd din păcate prezentă, această atitudine, acest stil de a face politică, inclusiv limbajul, regret să o spun, la oameni tineri precum Alina Gorghiu sau Predoiu.”, a transmis Tăriceanu.
Despre Alina Gorghiu, Călin Popescu Tăriceanu, a precizat că este „o băsistă mică” prin modul de manifestare, prin modul de acţiune politică şi de limbaj”.
„Este o băsistă mai mică prin modul de manifestare, prin modul de acţiune politică şi de limbaj. Fiţi atenţi puţin la limbajul pe care îl utilizează. Este acelaşi limbaj pe care l-am găsit la Băsescu timp de 10 ani. O să ne mirăm, poate nu o să ne mirăm. Există o explicaţie: sunt oameni care au crescut, sunt foarte tineri şi au crescut în această atmosferă poluată de Băsescu. Ăsta a fost, probabil, modelul la care s-au raportat. Nu ştiu modelul dacă l-au admirat neapărat, dar l-au preluat inconştient şi îl perpetuează.”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, cu privire la punctul de vedere solicitat Senatului de către Curtea Constituțională, că acesta va fi trimis săptămâna viitoare, luni. Tăriceanu a vorbit și despre ce va conține acest punct de vedere pe care Senatul îl va înainta Curții Constituținale.
Întrebat de jurnalistul Laura Chiriac dacă acest caz Șova poate fi văzut ca un pretext pentru a se ajunge la premierul Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu a precizat că „este posibil”, punctând că: „în orice caz, pretext sau nepretext pentru a se ajunge la Victor Ponta, cred că discuţia trebuie purtată un pic dintr-o altă perspectivă şi anume perspectiva care cred că este de interes public”.
„E posibil. În orice caz, pretext sau nepretext pentru a se ajunge la Victor Ponta, cred că discuţia trebuie purtată un pic dintr-o altă perspectivă şi anume perspectiva care cred că este de interes public. Este necesar ca orice persoană acuzată, nu vorbesc de persoană publică – om politic – vorbesc de orice persoană; este necesar ca orice persoană care este acuzată, împotriva căreia s-a declanşat o urmărire penală, să fie arestată? Sau poate că această persoană să fie anchetată în libertate şi dacă există probe suficiente să fie trimisă în faţa instanţei. De ce spun acest lucru? Pentru că până în momentul de faţă se observă din ce în ce mai des că această practică a arestării preventive devine practica curentă, când ea ar trebui să fie excepţia şi întrebarea firească care decurge de aici este, nu cumva se urmăreşte, prin arestarea preventivă, să se exercite o presiune psihologică asupra celui care este învinuit şi arestat pentru a obţine mărturii pe care altfel procurorii nu le-ar avea? Ce e condamnabil aici, e normal, acest lucru mă duce cu gândul la perioada tristă a dictaturii comuniste, anii 50 – 60, în care oamenii erau întâi arestaţi, după aceea erau anchetaţi şi sigur că se obţineau toate mărturiile posibile şi judecata nu mai era decât o simplă formalitate.”
Referitor la subiectul fuziunii PLR-PC, președintele PLR, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că ideea care îi preocupă este de a forma o a treia forță pe scena politică, punctând că alegătorii au nevoie de alternativă la PSD și PNL.
„(…). Ideea care ne preocupă este anume crearea unei a treia forțe politice pe scena politică românească. Eu cred că alegătorii au nevoie, în primul rând, de o alternativă la PSD și la PNL, o a treia forță politică care să întruchipeze valorile și principiile liberale (…)”.
Cu privire la plecările din PLR, din ultima perioadă de timp, șeful liberalilor reformatori a afirmat că aceștia au avut anumite așteptări pe care el nu este întotdeauna în măsură să le satisfacă, și anume poziții și posturi, punctând însă că sunt alți oameni care vin înspre PLR.
„Sunt oameni care, în fine, poate, eu știu, nu vreau să vorbesc urât despre ei, au avut anumite așteptări pe care eu nu sunt întotdeauna în măsură să le satisfac legate de poziții, de posturi și așa mai departe. Nu acesta este sensul politicii pe care îl văd eu. Sunt alți oameni care vin înspre noi. Zilele trecute la Mehedinți am primit un grup masiv de cinci consilieri municipali, împreună cu o serie de primari, care au aderat la noi la partid așa încât e o perioadă, după cum vedeți, destul de fluidă. În toate partidele se înregistrează diferite mișcări. Poate e o logică, pentru că la anul avem două serii de alegeri. (…)”
Călin Popescu Tăriceanu a dezvăluit faptul că sunt foști colegi de- ai săi din PNL cu care are ocazia să discute periodic și care mărturisesc o profundă nemulțumire și un anumit regret.
„În PNL există o situație care din păcate, care aș spune cel puțin că este regretabilă. De ce? Pentru că în continuare sunt foști colegi de-ai mei cu care am ocazia să discut periodic și care mărturisesc o profundă nemulțumire. O nemulțumire și un anumit regret. În același timp, constată și ei că în momentele importante ale luării unor decizii nu există niciun fel de discuție democratică și că toată lumea funcționează de parcă ar avea creierele spălate: vine unul din liderii partidului cu o propunere, toți se aliniază și după aceea se înregistrează în mârâiala și bombăneala de rigoare, pentru că nu sunt toți de acord dar nu au curajul să se exprime.(…)”
Despre moțiunea de cenzură pe care intenționează să o depună PNL, Călin Popescu Tăriceanu a transmis că PNL s-a făcut de râs când a anunțat că urmează să răstoarne majoritatea și că dorește să înlocuiască președintele Senatului.
„PNL s-a făcut odată de râs, nu de multă vreme, când a anunțat cu inconștiență care este dovada lipsei minime de experiențe politică necesară, că urmează să răstoarne majoritatea, că doresc să înlocuiască președintele Senatului și așa mai departe. Totul a fost un eșec, aș spune evident. Dar acest eșec evident ar fi trebuit să îi ducă la niște concluzii și se pare că o parte din concluzii le-au tras. Își dau seama că n-au nicio șansă să răstoarne actuala majoritate. (…)”.
Despre activitatea Președintelui Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că „asistăm la un cu totul alt stil de președinte”.
„(…) În primul rând, slavă Domnului, asistăm la un cu totul alt stil de președinte. Iohannis este, dacă vreți, când spun mai degrabă s-ar înțelege că nu e suficient, nu. Comportamentul lui este cel pe care trebuie să îl vedem la un președinte: o anumită prestanță, o anumită demnitate, o anumite reținere în a se transforma într-un critic și într-un comentator al vieții politice. Cred că rolul președintelui, așa cum îl vede Klaus Iohannis este cel descris de Constituție. În fine, am avut două întâlniri până în momentul de față cu președintele. Discuția a fost absolut normală, civilizată. Fiecare, sigur că avem un punct de vedere pe care îl susținem și îl promovăm, să zic așa, nu trebuie să avem o identitate de puncte de vedere, dar important e că președintele înțelege necesitatea unei colaborări instituționale: cu Parlamentul, cu Executivul, cu Puterea Judecătorească. Cred că s-a produs o schimbare, într-adevăr, care era necesară. Mie mi se pare salutară această schimbare de stil. Va rămâne președinte, în continuare, să arate concret planurile, direcțiile pe care le urmărește în mandatul său prezidențial.”
Întrebat dacă ia în calcul ca PLR, în cazul în care fuziunea cu PC nu se realizează, să candideze pe listele PSD, după modelul UNPR, Călin Popescu Tăriceanu a dezvăluit că nu, punctând că au avut această discuție în cadrul PLR.
Referitor la percepția DNA în plan internațional, pe de-o parte, și în planul intern, în rândul unor politicieni, pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că el crede că percepția publică în țară în ceea ce privește DNA este una bună. Șeful PLR a transmis că la un sondaj pe care l-a făcut recent, la întrebarea „Considerați că este acceptabil ca această luptă împotriva corupției să fie însoțită pe alocuri de abuzuri și excese?, 51% au spus că da”, punctând că asta înseamnă că 49% sau 48% nu sunt de acord cu acest lucru.
„ (…) Cred că percepția publică în țară în ceea ce privește DNA e una bună și e în regulă. La un sondaj pe care l-am făcut recent, la întrebarea: Considerați că este acceptabil ca această luptă împotriva corupției să fie însoțită pe alocuri de abuzuri și excese? 51% au spus că da, atenție! Dar asta înseamnă că 49% sau 48%, nu rețin exact cifra, nu sunt de acord cu acest lucru. Deci e o problemă și o preocupare care nu e numai la nivelul unor lideri politici sau a unor oameni care au cultura democratică necesară pentru a sesiza niște probleme. Deci, le sesizează și simpli cetățeni și mulți dintre ei au această conștiință care îi face să fie sensibili la acest aspect. Altfel, cred că demersul DNA trebuie să continue fără doar și poate dar în limitele perfecte ale legalității și ale spiritului democratic (…)”.
Totodată, președintele Senatului a discutat cu jurnalistul Laura Chiriac și despre propunerea senatorului PSD Șerban Nicolae, de modificare a Codului de Procedură Penală, Tăriceanu afirmând că „propunerea derivă din excesele care s-au manifestat și de care vorbeam și de practica aceasta care a devenit curentă arestării”.
Laura Chiriac: În urmă cu foarte puţin timp aţi anunţat că veţi lansa o invitaţie către CSM, printr-o scrisoare pe care urmează să le-o trimiteţi. Care este scopul acestei invitaţii?
Călin Popescu Tăriceanu: Constat şi cred că nu sunt singurul, că există o slăbire a instituţiilor în stat, iar un stat democratic nu se poate baza decât pe instituţii puternice şi credibile. Constat, de asemenea, că acest principiu fundamental al separaţiei puterilor în stat nu este întotdeauna la fel înţeles de toate instituţiile. Nu cred că independenţa instituţiilor este întotdeauna corect înţeleasă şi respectată şi cred că aceste probleme de principiu trebuie discutate inter-instituţional. Acesta este scopul invitaţiei pe care trebuie să o adresez CSM. Observ de multă vreme un alt aspect şi anume, din perioada, aş spune, a regimului Băsescu, nu îmi place să folosesc foarte mult această expresie, dar hai să spunem sintetic că ştim cu toţii la ce ne referim, de foarte multe ori Curtea Constituţională a fost transformată într-un arbitru politic în disputele politice şi inter-instituţionale şi acest lucru nu cred că este util. Nu cred că este util să perpetuăm acest stil care a fost caracteristic pentru perioada Băsescu. Eu îmi imaginez că instituţiile între ele trebuie să comunice, trebuie să conlucreze, păstrându-şi, fără îndoială, independenţa. Fără doar şi poate, cred că independenţa justiţiei este un lucru necesar şi un bun câştigat, dar în acelaşi timp cred că trebuie să avem în vedere şi independenţa legislativului în raport cu justiţia. Cu alte cuvinte, este condamnabilă sau a fost condamnabilă, perioada în care justiţia funcţiona sub influenţa politicului, dar nu vreau acum, după ce acest lucru, să spunem, s-a remediat într-o bună măsură, cu toate că subzistă anumite semne de întrebare, nu vreau ca acum să asistăm la o interferenţă a justiţiei în legislativ, în cadrul legislativului. Toate aceste chestiuni cred că merită discutate deschis, responsabil şi acesta este scopul întâlnirii pe care, cel puţin eu, mi-l propun. Sigur că e un dialog în care ambele părţi îşi pot spune punctul de vedere. Nu ştiu exact care va fi abordarea CSM-ului, nu e niciun fel de problemă, de aceea facem întâlnirea.
Laura Chiriac: Sunt analişti care vorbesc despre o posibilă, eventuală, care anticipează o posibilă punere sub urmărire penală a dumneavoastră în cazul Şova. Această invitaţie adresată către CSM nu va fi inclusă în contextul acestei mari dezbateri legate de cazul Şova?
Călin Popescu Tăriceanu: Eu cred că am face o mare greşeală dacă discuţiile le-am purta pe cazuri particulare. Cel puţin, din punctul meu de vedere şi cred că şi din punctul de vedere al colegilor de la Senat, această discuţie nu e destinată rezolvării unor cazuri punctuale sau abordării unor cazuri punctuale. Noi trebuie să gândim puţin cum funcţionăm la modul general. Aici nu ţin cont că este vorba de un anumit personaj sau un alt personaj, fie el membru al Parlamentului sau nu. În fond, astăzi, nu ne confruntăm numai cu o problemă a corupţiei legată, dacă vreţi, pentru că referitor la cazul pe care l-aţi menţionat, el a fost circumscris acestei lupte împotriva corupţiei, dar lupta împotriva corupţiei nu vizează doar politicienii şi nu vreau să discutăm numai politicienii, nu mă interesează o anumită categorie aparte. Eu cred că vorbim de fiecare cetăţean, de drepturile şi de libertăţile individuale ale tuturor românilor.
Laura Chiriac: În acest controversat caz Şova, ne puteţi explica până la urmă, de unde au pornit toate neînţelegerile, de ce a durat atât de mult până să semnaţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Întrebarea nu îmi place foarte mult pentru că ajung să discut cazuri particulare, dar nu pot să refuz o explicaţie, pentru că, sigur, a fost un subiect în dezbaterea publică. Şi aici, răspunsul, fără îndoială, se leagă de una din acuzaţiile care au fost formulate în spaţiul public şi anume de abuz în serviciu. Dacă aş fi făcut un abuz în serviciu, probabil că semnarea sau nesemnarea unui document, ar fi fost o iniţiativă şi decizie personală. Atâta vreme cât conduc Senatul, trebuie să înţeleagă fiecare dintre cei care sunt interesaţi de modul în care funcţionează instituţiile democratice şi mai ales legislativul, că preşedintele Senatului nu este Şeful Senatului, nu este directorul Senatului, nu ia decizii în numele Senatului. Preşedintele Senatului este reprezentantul acestei instituţii în raport cu celelalte instituţii publice şi cu opinia publică, bineînțeles. El nu face decât să formalizeze deciziile pe care majoritatea membrilor Senatului le iau. Şi preşedintele nu are decât un vot, nu are o putere mai mare în acest sens. Prin urmare, în ceea ce priveşte decizia Curții Constituționale, cu toţii a trebuit întâi să aşteptăm motivarea Curţii şi am făcut foarte bine că am aşteptat această motivare, pentru că motivarea era extrem de clară în ceea ce priveşte cerinţele pe care le exprimă Curtea faţă de acţiunea Senatului, iar Curtea a specificat foarte clar că Senatul are obligaţia să redacteze o hotărâre. Deci să redacteze, nu să ia o hotărâre. Prin urmare, în motivarea deciziei Curţii spunea încă un lucru foarte clar şi anume că trebuie să formalizăm decizia care a fost luată prin votul din 25 martie în cazul senatorului Şova, ceea ce am şi făcut, după ce, bineînțeles, am cerut punctul de vedere al întregului Birou Permanent şi am solicitat, pentru a avea, hai să spunem, cea mai bună practică democratică, Comisiei juridice să redacteze această hotărâre, în fine, o hotărâre pe care e prima dată când Parlamentul o ia, pentru că, trebuie să subliniez, până acum Parlamentul nu a luat hotărâri, cum le numim noi, negative. Parlamentul de obicei adoptă hotărâri, adoptă proiecte de legi care se transformă în legi, moţiuni şi, sigur, are o singură situaţie în care adoptă hotărâri negative şi anume, atunci când adoptă prin lege respingerea unei ordonanţe de urgenţă. Dar de ce e singurul caz, pentru că altfel, ordonanţa de urgenţă, dacă ar fi pur şi simplu nevotată, ea ar continua să îşi producă efectele. Legea de respingere anulează efectele din acel moment ale ordonanţei. Aceasta a fost practica. Sigur că ne-am trezit, că să spun aşa, într-o situaţie cu totul şi cu totul inedită, dar considerând că este atributul Curţii să reglementeze astfel de situaţii de impas, Senatul a hotărât să dea curs şi să aplice hotărârea Curţii Constituţionale şi eu nu am făcut, decât așa cum spuneam, să formalizez acest lucru. Bineînţeles, din această descriere se poate înţelege foarte clar că nu are cum să existe niciun fel de abuz de funcţie sau de putere al preşedintelui Senatului în astfel de cazuri.
Laura Chiriac: Domnule Tăriceanu, dumneavoastră semnalati „o diversiune care văd că nu se sesizează” şi spuneţi „vor să îl ancheteze pe Tăriceanu”. De ce credeţi că sunteţi o ţintă?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu aş face eu consideraţiile acestea, am să las analiştii să le facă. Însă, ceea ce regret, este că după 10 ani de regim Băsescu, care a fost caracterizat permanent în conflicte ample, costisitoare, dăunătoare şi consumatoare de energii, această practică a lui Băsescu o văd astăzi perpetuată de o serie de băsişti mai mici.
Laura Chiriac: Cine sunt aceşti băsişti mai mici?
Călin Popescu Tăriceanu: Din păcate, aceşti băsişti sau băseşti, nu ştiu cum să le spun, îi vedem la Partidul Mişcarea Populară, acest domn Tomac care a preluat această idee lansată de Băsescu, o văd din păcate prezentă, această atitudine, acest stil de a face politică, inclusiv limbajul, regret să o spun, la oameni tineri precum Alina Gorghiu sau Predoiu.
Laura Chiriac: Alina Gorghiu e o băsistă mai mică?
Călin Popescu Tăriceanu: Este o băsistă mai mică prin modul de manifestare, prin modul de acţiune politică şi de limbaj. Fiţi atenţi puţin la limbajul pe care îl utilizează. Este acelaşi limbaj pe care l-am găsit la Băsescu timp de 10 ani. O să ne mirăm, poate nu o să ne mirăm. Există o explicaţie: sunt oameni care au crescut, sunt foarte tineri şi au crescut în această atmosferă poluată de Băsescu. Ăsta a fost, probabil, modelul la care s-au raportat. Nu ştiu modelul dacă l-au admirat neapărat, dar l-au preluat inconştient şi îl perpetuează.
Laura Chiriac: Alina Gorghiu l-a criticat pe Traian Băsescu în discursurile sale.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu are importanță că l-a criticat, dar ca manieră de a face politică nu văd nicio diferenţă. E acelaşi stil: invective, jigniri, epitete. Uitaţi-vă puţin la discursul acesta al oamenilor politici tineri. Nu vreau să facem o discuţie referitoare numai la o persoană. Ea nu este singură. Din păcate, v-am spus, sunt mulţi alţii la PNL, care fie influenţaţi de alăturarea cu vechiul PDL, transformat în noul PNL, fie pentru că s-au uitat foarte mult la Băsescu, au preluat acest stil care mie mi se pare că este cea mai proastă modalitate de a face politica pentru că oamenii, cred că s-au săturat şi au şi arătat prin votul lor, începând din 2012, că resping acest model de politician care e Băsescu. E păcat că ei nu înţeleg şi acest lucru se vede foarte clar, dacă o să vă uitaţi la sondajele de opinie ce discrepanţă uriaşă este între cota PNL şi cota liderilor. Niciunul din liderii PNL nu atinge nici măcar jumătate din cota de popularitate a partidului. Probabil că, această manieră de manifestare publică, nu trece neobservată de către cetăţeni şi iată rezultatele.
Laura Chiriac: Ne vom întoarce la scenă politică. Mai am o întrebare tehnică, domnule preşedinte al Senatului. Şeful CCR a transmis că în cazul în care va fi declarată neconstituţională hotărârea Senatului în cazul Şova se va relua votul şi se va adopta o altă hotărâre. Ce părere aveţi? E posibil?
Călin Popescu Tăriceanu: În primul rând, sigur, spuneţi că e o întrebare tehnică; de fapt toate discuţiile pe care noi le facem aici sunt politice, dar nu aceasta e problema. Problema e că am încercat şi eu şi am citit declaraţiile pe care le-a făcut preşedintele CCR, cred că e o interpretare pe care nu vreau nici să o confirm, nici să o contrazic, nu este rolul meu, cred că trebuie să aşteptăm CCR să judece sesizarea de neconstituţionalitate formulată de PNL şi atunci vom vedea.
Laura Chiriac: Nu s-ar crea un precedent?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu vreau să comentez. Nu vreau să comentez pentru că, CCR încă nu a judecat şi de ce să mă antepronunţ.
Laura Chiriac: CCR a cerut luni un punct de vedere în cazul Şova, Senatului. Ce ar trebui să conţină acest punct de vedere?
Călin Popescu Tăriceanu: Punctul de vedere nu face decât să argumenteze o dată în plus, modul în care a procedat Senatul în cazul votului referitor la cazul senatorului Şova. Şi, sigur, nu e vorba de interpretare, ci de modul în care întreg Senatul şi aici vreau să fac o importantă subliniere: atenţie, întreg Senatul, când spun întreg Senatul, a votat, dar în prealabil solicitarea referitoare la cazul senatorului Şova, după ce a fost discutată în Biroul Permanent a fost repartizat în Comisia Juridică din care face parte şi onorabilul PNL. În Comisia Juridică nu au avut niciun fel de obiecţie şi subliniez acest lucru, pentru că este bine să se ştie, cu privire la aplicarea articolelor din Regulament şi din Legea 96 în cazul votului, după aceea a mers în plen, a fost un vot în plen. Nici în cursul dezbaterii, nici după vot, PNL nu a ridicat niciun fel de obiecţie cu privire la articolele aplicabile şi articole referitoare la majoritatea aplicabilă în cazul votului senatorului Şova. De abia ulterior, am înregistrat o opoziţie critică a PNL, care era o schimbare de 180 de grade faţă de atitudinea de dinainte. În fine, e dreptul şi libertatea lor, nu am nimic de spus, dar în momentul în care aceste lucruri au fost discutate, cum este şi normal, procedural – Comisie Juridică, Plen – ar fi fost de datoria lor să ridice aceste chestiuni. Nu au fost ridicate, prin urmare votul este considerat valabil şi acesta va fi punctul de vedere pe care îl vom trimite din partea Senatului către CCR. El va fi trimis săptămâna viitoare, luni.
Laura Chiriac: Poate fi cazul Şova văzut ca un pretext pentru a se ajunge la Victor Ponta?
Călin Popescu Tăriceanu: E posibil. În orice caz, pretext sau nepretext pentru a se ajunge la Victor Ponta, cred că discuţia trebuie purtată un pic dintr-o altă perspectivă şi anume perspectiva care cred că este de interes public. Este necesar ca orice persoană acuzată, nu vorbesc de persoană publică – om politic – vorbesc de orice persoană; este necesar ca orice persoană care este acuzată, împotriva căreia s-a declanşat o urmărire penală, să fie arestată? Sau poate că această persoană să fie anchetată în libertate şi dacă există probe suficiente să fie trimisă în faţa instanţei. De ce spun acest lucru? Pentru că până în momentul de faţă se observă din ce în ce mai des că această practică a arestării preventive devine practica curentă, când ea ar trebui să fie excepţia şi întrebarea firească care decurge de aici este, nu cumva se urmăreşte, prin arestarea preventivă, să se exercite o presiune psihologică asupra celui care este învinuit şi arestat pentru a obţine mărturii pe care altfel procurorii nu le-ar avea? Ce e condamnabil aici, e normal, acest lucru mă duce cu gândul la perioada tristă a dictaturii comuniste, anii 50 – 60, în care oamenii erau întâi arestaţi, după aceea erau anchetaţi şi sigur că se obţineau toate mărturiile posibile şi judecata nu mai era decât o simplă formalitate.
Laura Chiriac: Adică justiţia nu e atât de puternică pe cât vrea să pară pentru că se bazează mai puţin pe dovezi şi mai mult pe denunţuri smulse în arest?
Călin Popescu Tăriceanu: Dar nu numai denunţuri, pentru că şi practica denunţurilor mie mi se pare una care este, aş spune, regretabilă în sensul în care este ea practicată. Fac o paranteză, nu am niciun fel de obiecţie împotriva ideii că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată. Lupta împotriva corupţiei este necesară. Acest demers al DNA eu îl salut şi faptul că au început să se pună în mişcare după o lungă perioadă în care dosarele au stat în nelucrare, au zăcut ani şi ani de zile, dar acest lucru nu trebuie să se petreacă simultan cu abuzuri sau excese. Vreau să fiu bine înţeles, militez pentru ceea ce înseamnă drepturile şi liberatile individului, oricare ar fi el. Nu e vorba aici de niciun om politic, este vorba de cetăţeanul obişnuit, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi în anumite zone socio-profesionale, se poate întâmpla mâine cu oricine. Pot să cadă victime ziarişti, pot să cadă victime jurişti, pot să cadă victime procurori, pot să cadă victime, nu ştiu, profesii liberale şamd. Nu cred că putem să acceptăm că revenim la concepţia unui stat poliţienesc la modul de dictatură care a existat în perioada comunistă. În final am spus un lucru şi pe marginea acestei dezbateri, pe care nu vreau să înţelegeţi că aş vrea să îi pun punct, am spus o chestiune care pe unii poate i-a frapat. Şi am spus aşa, este un dicton: puterea corupe, iar puterea absolută corupte absolut. Când vorbim de corupţie nu trebuie să înţelegem numai corupţia financiară sau alte foloase materiale. Corupţia se înregistrează inclusiv la nivelul puterii în ceea ce înseamnă exerciţiul puterii, care duce la abuzul de putere şi excesul de putere. Este o beţie a puterii pe care, trebuie să o constatăm că o observăm şi care îi cuprinde, nu o dată, pe oameni. De aceea, sistemele democratice autentice evită concentrarea puterii în mâna unei singure persoane şi exercitarea puterii timp prea îndelungat. V-aţi pus întrebarea de ce în toate ţările democratice mandatele, spre exemplu ale preşedinţilor, sunt limitate? În SUA numai două. De ce se limitează mandatele preşedintelui? Din acest motiv, pentru că, invariabil, puterea începe să îi corupă, să se creadă nişte semizei şi acesta e pericolul care ne paşte, nu numai dacă paşte societatea americană, nu cred că societatea românească este ferită, ar fi bine să fie ferită, dar nu avem aceste mecanisme. Trebuie să ne gândim foarte serios la aceste aspecte şi, sigur, în contextul în care ne preocupă şi stabilitatea instituţiilor şi funcţionarea lor democratică şi respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale.
Laura Chiriac: Într-o postare recentă apreciația Antanta s-o numesc, înțelegerea, deschiderea unor colegi pe marginea codului fiscal, a unor colegi și din alte tabere politice nu neapărat din cea pe care o rerpezentați dumneavoastră. Ce să-nțelegem, că sunt colegi din vechiul PNL care vi s-au alăturat în demersul acesta?
Călin Popescu Tăriceanu: N-aș spune că mi s-au alăturat, nu cred că trebuie s-o ducem în planul personal, cred că Codul fiscal este un proiect care e salutat de tot mediul de afaceri , eu am discutat cu foarte mulți întreprinzători, oameni de afaceri în relațiile să spunem directe pe care le am și surpriza cea mai plăcută a venit în momentul în care am participat la o întâlnire cu Coaliția pentru Dezvoltare, unde sunt reprezentate diferite de zone de mediu de afaceri, oameni cu o carte de vizită aș spune remarcabilă. Și români, și străini, reprezentanți ai unor multinaționale din România. Aprecierile lor au fost foarte pozitive și lucrul acesta m-a reconfortat. Pot să vă spun un lucru cu bucurie și cu tristețe: că actualul Cod fiscal este mai curajos decât reforma fiscală pe care am promovat-o în anul 2004 la sfârșit prin introducerea cotei unice de impozitare. Este un pas aș spune poate la fel de mare dar mai amplu, mai larg, cuprinde mai multe zone, pentru că se referă la contribuțiile de asigurări sociale deci la costul forței de muncă, se referă la modul de impozitare favorabil al dividendelor, se referă la reducerea TVA. Codul fiscal de data aceasta atinge foarte multe paliere și încercam să-mi imaginez și vreau să fac o paralelă: în momentul în care eu am introdus cota unică de impozitare România era în urma unei crize majore economice în a doua parte a anilor 90, revenirea în anul 2000 odată cu preluarea mandatului de prim-ministru de către Mugur Isărescu, care a luat câteva măsuri fiscale care au dat un impuls economiei , au urmat 4 ani de creștere economică bună și de bună performanță, iar după aceea măsurile pe care le-am introdus prin cota unică au dat un imbold foarte puternic economiei românești, care a devenit o performeră în ansamblul Uniunii Europene. Cred că suntem într-o situație destul de asemănătoare. Nădăjduiesc că acest Cod fiscal va reprezenta, la fel, un stimul extraordinar de puternic pentru revenirea economiei. De ce? Pentru că antrenează dezvoltarea și reluarea consumului, stimulează angajarea și crearea de locuri de muncă, stimulează consumul și aduce avantaje atât producătorilor, dar și consumatorilor, deci atinge foarte multe planuri în economie. Ei bine, prin urmare, Codul fiscal care a fost calificat și de mine dar și de alții ca fiind ultraliberal nu mă surprinde că este susținut în final și de unii liberali, care îi recunosc totuși meritele, mai ales având în vedere și că unele dintre aceste lucruri au fost susținute și de ei, nimai că în ultima perioadă PNL-ul e tentat să facă genul de politică schimbătoare și populistă și am să vă explic: după ce au adoptat poziția critică a Fondului Monetar Internațional, care a spus: Codul fiscal înseamnă o prea mare relaxare fiscală, care va crea probleme de venituri la buget, ieri în Parlament au venit cu o poziție complet antagonică, spunând “Codul fiscal face prea puțin, trebuie mai mult, trebuie acordate facilități fiscale și mai mari”, uitând abordarea precedentă. Deci, concluziile le putem trage. Ce-i important: în primul rând efectele pe care le va avea Codul fiscal, faptul că unele măsuri de aplică inclusiv de anul acesta și celelalte cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016.
Laura Chiriac: PLR al cărui președinte sunteți e pe cale să fuzioneze cu Partidul Conservator, condus de Daniel Constantin. În interiorul Partidului Conservator sunt voci care se opun acestei fuziuni. Cum veți gestiona situația asta?
Călin Popescu Tăriceanu: Poate e un pic prea departe să spunem că suntem pe cale de a fuziona, dar am început aceste discuții referitoare la un proiect politic. Cred că e mai important să înțelegem la ce ne-am gândit. Ideea care ne preocupă este anume crearea unei a treia forțe politice pe scena politică românească. Eu cred că alegătorii au nevoie, în primul rând, de o alternativă la PSD și la PNL, o a treia forță politică care să întruchipeze valorile și principiile liberale. În contextul în care PNL din ce în ce mai mult ne demonstrează și are și un discurs în care nu ezită să-și manifeste opțiunea pentru Partidul Popular European și se îndepărtează din ce în ce mai mult de valorile liberale, cred că pentru electoratul care a asimilat aceste valori și principii în ultimii 25 de ani este extrem de necesar să existe o forță cu valențe liberale evidente, o a treia forță politică și acesta este proiectul pe care ni l-am propus. Sigur că în cadrul Partidului Conservator, eu cred ca în orice formațiune democratică, pot să existe și alte puncte de vedere. Important este, după cum știm, să funcționăm democratic și să se ia deciziile în modul cel mai democratic posibil. Și n-am nicio îndoială că în PC se va întâmpla același lucru, cum se va întâmpla, de altfel, și la noi. Dacă este un proiect acceptat de ambele părți,atunci sigur că el poate să se materializeze, altfel dacă ar exista numai voința uneia dintre părți nu am putea să-l ducem la bun sfârșit. Suntem încă însă în faza unor discuții preliminare, nu am finalizat încă niciun document, ne gândim, am făcut o echipă de lucru pentru redactarea programului politic , avem o altă echipă de lucru care va face lucrurile mai degrabă tehnice, legate de un posibil proiect de fuziune, dar până în momentul de față, ceea ce cred că e important este conținutul politic de care v-am vorbit înainte.
Laura Chiriac: Au fost plecări din rândul PLR în ultimul timp. Care sunt motivele?
Călin Popescu Tăriceanu: Sunt oameni care, în fine, poate, eu știu, nu vreau să vorbesc urât despre ei, au avut anumite așteptări pe care eu nu sunt întotdeauna în măsură să le satisfac legate de poziții, de posturi și așa mai departe. Nu acesta este sensul politicii pe care îl văd eu. Sunt alți oameni care vin înspre noi. Zilele trecute la Mehedinți am primit un grup masiv de cinci consilieri municipali, împreună cu o serie de primari, care au aderat la noi la partid așa încât e o perioadă, după cum vedeți, destul de fluidă. În toate partidele se înregistrează diferite mișcări. Poate e o logică, pentru că la anul avem două serii de alegeri.
Laura Chiriac: Din rândurile vechiului PNL sunt parlamentari care vor să vi se alăture, care vor să vină în PLR?
Călin Popescu Tăriceanu: În PNL există o situație care din păcate, care aș spune cel puțin că este regretabilă. De ce? Pentru că în continuare sunt foști colegi de-ai mei cu care am ocazia să discut periodic și care mărturisesc o profundă nemulțumire. O nemulțumire și un anumit regret. În același timp, constată și ei că în momentele importante ale luării unor decizii nu există niciun fel de discuție democratică și că toată lumea funcționează de parcă ar avea creierele spălate: vine unul din liderii partidului cu o propunere, toți se aliniază și după aceea se înregistrează în mârâiala și bombăneala de rigoare, pentru că nu sunt toți de acord dar nu au curajul să se exprime. Este o situație, însă, care nu durează de ieri, de astăzi, e o situație care s-a instalat de o bună bucată de vreme în PNL, nu știu cum o să se rezolve. Există o anumită explicație? Este o criză de leadership în PNL. În PNL, în momentul de față, cred că figurile politice mai importante sunt cele ale PDL, dar care, sigur că sunt stigmatizate de deciziile catastrofale politice pe care le-au luat în perioada guvernării 2009 – 2012 și care nu pot să iasă în față, iar la PNL nu mai există niciun lider politic care să aibă autoritate, care să aibă credibilitate. Situația este cea pe care v-am descris-o. Uneori, foștii colegi din PNL au impresia că primesc semnale din partea actualului președinte, dar acest lucru probabil se produce pe căi mai subtile, mai puțin evidente, dacă se întâmplă, n-am cum să verific și nu mă interesează. Ceea ce cred ca om politic și, în fine, observator al vieții politice, nu este decât obligația mea să regret că un partid, altădată curajos, cu multe personalități reprezentative care aveau curajul susținerii punctului propriu de vedere a ajuns un partid tern, și care, așa cum spuneam și la începutul interviului, pare să copieze din ce în ce mai mult stilul de acțiune bazat pe scandaluri permanente, pe conflicte și limbajul fostului președinte al României, mă refer la Băsescu.
Laura Chiriac: Există un curent de opinie potrivit căruia PNL nu este suficient de prezent în opoziție, lăsându-l în offside chiar pe președintele Klaus Iohannis.
Călin Popescu Tăriceanu: N-aș spune că nu e suficient de prezent. Problema este alta: lipsa unui leadership credibil reprezintă un handicap și foarte mulți au observat că acest demers care, în fine, are logica lui democratică, partidul de opoziție dorește prin orice mijloc să răstoarne majoritatea și Guvernul și să acceadă la Guvern. Are o problemă uriașă de a se prezenta cu o echipă credibilă care să poată să preia puterea. În momentul în care în partid este un astfel de vid și tu vii cu un astfel de demers, cetățenii totuși își pun întrebarea legitimă: Care este Guvernul cu care aveți intenția să-l formați? Acest Guvern trebuie totuși să includă niște persoane care să aibă o minimă carte de vizită, să și-o fi creat fie profesional, fie politic. Ieri asistam la o situație regretabilă în Senat, la dezbaterea pe marginea Codului Fiscal. PNL nu a avut o persoana care să vorbească în numele grupului cu autoritate, care să aibă cunoștințele necesare și autoritatea necesară pentru a combate de pe banca opoziției Codul Fiscal. Deci, acesta este nivelul la care s-a ajuns în PNL, în pofida fuziunii cu PDL, că așa cum spuneam, unii din liderii PDL sunt practic anihilați din cauza prestației precedente dar nu există o garnitură nouă care să fie capabilă să preia ștafeta. Acest lucru se face dar se face în timp, nu se face de azi pe mâine.
Laura Chiriac: Moțiunea de cenzură pe care PNL o tot evoca în perspectiva dorinței lor politice de a răsturna Guvernul Ponta va avea o temă de nerefuzat, spunea domnul Blaga. Două chestiuni: Ce șanse ar putea avea această moțiune? Aveți cunoștință de discuții între parlamentari ai PLR și cei PNL pentru susținerea acestei moțiuni?
Călin Popescu Tăriceanu: PNL s-a făcut odată de râs, nu de multă vreme, când a anunțat cu inconștiență care este dovada lipsei minime de experiențe politică necesară, că urmează să răstoarne majoritatea, că doresc să înlocuiască președintele Senatului și așa mai departe. Totul a fost un eșec, aș spune evident. Dar acest eșec evident ar fi trebuit să îi ducă la niște concluzii și se pare că o parte din concluzii le-au tras. Își dau seama că n-au nicio șansă să răstoarne actuala majoritate. Acum, în ceea ce privește tema moțiunii, sigur, e dreptul lor să o alcătuiască și să încerce să caute și sprijin. Ieri, la votul pe Codul Fiscal, a fost un scor, aș spune categoric, din partea majorității, care demonstrează cât de puține șanse au să-și materializeze intențiile în viitor în ceea ce privește votul. Depunerea unei moțiuni este cu totul și cu totul altceva. Dar succesul ei rămâne să fie văzut la momentul respectiv, în momentul acesta pare discutabil.
Laura Chiriac: Ce părere aveți de activitatea președintelui Iohannis de până acum? Cum ați cataloga-o?
Călin Popescu Tăriceanu: N-aș cataloga-o, pentru că nu e rolul meu ca președinte al Senatului să fac aprecieri la adresa președintelui. Pot să fac o serie de remarci, care pentru mine sunt îmbucurătoare. În primul rând, slavă Domnului, asistăm la un cu totul alt stil de președinte. Iohannis este, dacă vreți, când spun mai degrabă s-ar înțelege că nu e suficient, nu. Comportamentul lui este cel pe care trebuie să îl vedem la un președinte: o anumită prestanță, o anumită demnitate, o anumite reținere în a se transforma într-un critic și într-un comentator al vieții politice. Cred că rolul președintelui, așa cum îl vede Klaus Iohannis este cel descris de Constituție. În fine, am avut două întâlniri până în momentul de față cu președintele. Discuția a fost absolut normală, civilizată. Fiecare, sigur că avem un punct de vedere pe care îl susținem și îl promovăm, să zic așa, nu trebuie să avem o identitate de puncte de vedere, dar important e că președintele înțelege necesitatea unei colaborări instituționale: cu Parlamentul, cu Executivul, cu Puterea Judecătorească. Cred că s-a produs o schimbare, într-adevăr, care era necesară. Mie mi se pare salutară această schimbare de stil. Va rămâne președinte, în continuare, să arate concret planurile, direcțiile pe care le urmărește în mandatul său prezidențial.
Laura Chiriac: În situația în care această fuziune, posibilă fuziune cu Partidul Conservator nu se va realiza, luați vreo secundă în calcul să candidați pe listele PSD, după modelul UNPR?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Această discuție am avut-o, vă pot spune, în cadrul Partidului Liberal Reformator. Avem o identitate proprie și ne adresăm unui electorat care nu întotdeauna este, aș spune, compatibil cu electoratul PSD. Cu toate că PSD, constat, cel puțin în ultima perioadă, că s-a modernizat iar disponibilitatea de a veni cu un asemenea proiect de Cod Fiscal este demonstrația elocventă a modului în care s-a produs schimbarea de abordare și ideologică la nivelul PSD. Un astfel de Cod Fiscal sigur că poartă o amprentă liberală datorită prezenței noastre în Guvern, dar nu era suficient să fim membri în coaliție și în Guvern pentru a vedea un astfel de, hai să spunem, produs politico-economic. Deci, PSD nu mai este ceea ce, hai să spunem, unii încearcă să-l picteze, dar cu toate acestea avem valorile noastre pe care le promovăm și cred că este necesar pentru electoratul liberal să existe un partid care este cu totul și cu totul independent, bine așezat pe picioarele lui și capabil, fără să facă compromisuri, să le reprezinte valorile și interesele.
Laura Chiriac: O mișcare de tip USL s-ar pregăti pentru alegerile locale la nivelul Primăriei Capitalei în anul 2016. PSD, PC, UNPR, PLR ar sprijini un singur candidat, pe domnul Piedone, sau poate pe Sorin Oprescu. Există muguri, embrioni ai acestei mișcări, ne puteți confirma?
Călin Popescu Tăriceanu: N-am făcut niciun fel de discuție, cel puțin noi cei din PLR. Poate alte partide la care ați făcut referire să fi făcut o astfel de discuție, dar cred că orizontul este îndepărtat pentru ca o astfel de discuție să prindă contur.
Laura Chiriac: Domnul Tăriceanu, vorbeați de situația din justiție puțin mai devreme. Există în continuare o discrepanță între felul în care DNA este percepută în plan internațional și, în fine, percepția internă a românilor sau a anumitor oameni politici români. Se vorbește despre abuzuri, despre încălcarea drepturilor fundamentale. Dumneavoastră v-ați declarat un susținător al justiției. Chiar credeți că oamenii politici sunt niște victime, unii dintre ei, în momentul acesta?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu știu, nu mă gândesc la oamenii politici cu precădere. Mă gândesc la oameni în general, pentru că toți avem și drepturi și libertăți egale. Așadar, pentru că vorbeați de percepție, cred că percepția publică în țară în ceea ce privește DNA e una bună și e în regulă. La un sondaj pe care l-am făcut recent, la întrebarea: Considerați că este acceptabil ca această luptă împotriva corupției să fie însoțită pe alocuri de abuzuri și excese? 51% au spus că da, atenție! Dar asta înseamnă că 49% sau 48%, nu rețin exact cifra, nu sunt de acord cu acest lucru. Deci e o problemă și o preocupare care nu e numai la nivelul unor lideri politici sau a unor oameni care au cultura democratică necesară pentru a sesiza niște probleme. Deci, le sesizează și simpli cetățeni și mulți dintre ei au această conștiință care îi face să fie sensibili la acest aspect. Altfel, cred că demersul DNA trebuie să continue fără doar și poate dar în limitele perfecte ale legalității și ale spiritului democratic. Cred că aici este o problemă, dacă vreți de cultură și de spirit democratic, trebuie să se înțeleagă că orice demers nu se poate situa la limita legii, așa cum predica fostul președinte care spunea: Am făcut demersuri la limita Constituției pentru a nu spune că am depășit Constituția dar, în fine, pentru nobila cauză trebuie acceptate lucruri. Nobila cauză în cazul nostru este lupta împotriva corupției. Corupția nu cuprinde numai oameni politici, corupția după cum vedem este foarte extinsă și reprezintă într-adevăr o plagă la nivelul societății. Așadar, sunt două demersuri pe care trebuie să le observăm în paralel: respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și, sigur, continuarea campaniei și luptei pe care o duce Parchetul în general dar care trebuie să se încadreze perfect în limitele de legalitate și nu trebuie să se transforme, cel puțin într-o țară democratică, într-un regim care e un regim al fricii, al terorii, un regim mai degrabă caracteristic unor tări nedemocratice.
Laura Chiriac: O propunere a senatorului Șerban Nicolae de modificare a Codului de Procedură Penală. Politicienii cercetați pentru corupție să nu mai poată fi încătușați, arestați, duși cu mandat, ci maximum anchetați sub arest la domiciliu a făcut valuri. Dumneavoastră cum luați această propunere?
Călin Popescu Tăriceanu: Propunerea derivă din excesele care s-au manifestat și de care vorbeam și de practica aceasta care a devenit curentă arestării. Sigur că și arestarea preventivă este în actuala lege prevăzută dar ea trebuie să fie aplicată, așa cum spuneam, în cazuri excepționale în care eventual există riscul distrugerii unor probe materiale sau unor persoane care reprezintă un pericol social. Sigur că aceste lucruri trebuie avute în vedere. Nu aș vrea să înțelegeți decât că în România, senzația mea este că de multe ori nu suntem în stare să punem pendulul în stare de echilibru. Când avem legi care sunt extrem de laxe și care au permis extinderea corupției, când ne ducem în partea cealaltă: nu combatem numai corupția, combatem corupția dar ajungem și în zona în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt afectate. Trebuie să găsim justul echilibru, acest lucru însemnând dând posibilitatea luptei împotriva corupției să se desfășoare dar fără … lucrurile pe care le vedem și pe care sigur, nu numai eu, dar foarte mulți oameni cu cultura politică necesară le observă și în final, iată și cetățenii înțeleg care sunt riscurile și derapajele unor asemenea comportamente.
