EXCLUSIV Înfrângere pe 3 fronturi în interiorul PNL. Cine a pierdut deja șefia liberalilor

În PNL, după câștigarea alegerilor prezidențiale, a izbucnit lupta pentru putere. Pretendenții și-au băgat apropiații în ședințe și încearcă să găsească soluții pentru a se înscăuna la șefia PNL.

Ludovic Orban, Teodor Atanasiu și Rareș Mănescu au declanșat deja operațiuni prin care încearcă să ajungă șefi peste liberali. Calcule cu creionul pe hărtie își fac fiecare dintre aceștia trei. Pe câte organizații teritoriale ne bazăm, câți nemulțumiți se regăsesc în taberele adverse, pe câți putem ”cumpăra”, replici precum ”eu te-am pus parlamentar în 2012, nu uita” sunt elemente din campania dusă de cei trei lideri care se gândesc cum să preia puterea în PNL în epoca post – Iohannis.

1. Ludovic Orban este, aparent, favorit pentru a prelua conducerea interimară a partidului. Chiar dacă, la prima vedere faptul că este cel mai votat vicepreședinte la Congresul PNL din luna iunie a acestui an, ar putea fi un avantaj pentru fostul ministru al Transporturilor, istoricul politic al lui Orban pare să îi anuleze orice șansă la șefia PNL. Legăturile cu personaje extrem de controversate precum Nelu Iordache sau cu senatorul PSD condamnat pentru corupție, Cătălin Voicu, pare să atârne ca o ghiulea de piciorul lui Orban. Totodată, Vasile Blaga, liderul PDL, are și el un cuvânt greu de spus în desemnarea noului președinte al PNL.

Până la urmă, Blaga trebuie să lucreze, din postura de copreședinte al PNL, cu viitorul șef al liberalilor, iar cu Orban o bună colaborare este foarte greu de crezut că ar putea avea loc. Pentru cei care se întreabă de ce, răspunsul este cât se poate de simplu: Orban este un personaj extrem de imprevizibil, coleric și incapabil de consens, iar toate acestea pot arunca în aer fuziunea cu PDL. Radiat din registrul partidelor politice, PDL nu mai are cale de întoarcere, iar cu Orban în frunte, cel care în viziunea lui Blaga trebuia arestat în 2009, situația ar putea escalada în orice moment într-un război intern.

Ludovic Orban, prin atitudinile, afirmațiile și pozițiile sale publice, a demonstrat că are o apetență pentru războaie politice, în defavoarea unor construcții politice. Cel mai recent exemplu este modul în care Orban s-a poziționat față de construcția USL. Chiar și în perioada în care liberalii și social- democrații își trăiau clipele de glorie politică, Orban făcea opoziție puternică în interiorul PNL. Ne aducem aminte de turneul politic făcut de Orban la alegerile locale din 2012 când a decis să îi susțină strict pe cei care au candidat sub sigla PNL și nu sub cea a USL. Chiar dacă unii din PNL sunt de părere că Orban a făcut foarte bine că s-a opus PSD în perioada în care USL mergea ca uns, în realitate, acele poziții avute de Orban demonstrează apetența lui Orban pentru destructurare și război politic, în detrimentul deciziei luate de conducerea partidului. De asemenea, Orban a făcut opoziție conducerii PNL și când partidul era condus de Tăriceanu. Ne aducem aminte de perioada 2007- 2008 când Orban era în conflict deschis cu conducerea partidului și cu Călin Popescu Tăriceanu. Apoi, când Antonescu a preluat conducerea partidului, printre altele cu ajutorul lui Orban, la scurt timp acesta din urmă a pornit războiul cu noul președinte al PNL.

Pe scurt, vedem că indiferent de cine a condus partidul, Orban a fost întotdeauna un personaj ce a jucat perfect rolul de ”Gică contra” . Rareori l-am regăsit pe acesta pe aceeași lungime de undă cu șefii de partid.

De aceea, cu siguranță, în cazul în care Orban nu va ”pupa” șefia PNL, vom vedea brusc din partea acestuia acuzații la adresa viitoarei conduceri și la adresa PDL și a lui Vasile Blaga. Abia atunci vom vedea un Ludovic Orban dezlănțuit din punct de vedere politic.

Rareș Mănescu, grupul de la Monaco și apropierea directă de toți oamenii lui Băsescu

2. Rareș Mănescu, vicepreședinte al PNL, este unul din pretedenții la scaunul de șef al PNL. Chiar dacă încă timid, pe la colțuri Rareș Mănescu a aruncat pastila că vrea să conducă partidul. Are și câțiva susținători și controlează câteva filiale, însă mult prea puține pentru a emite pretenții serioase pentru a controla partidul. Totuși, asul din mâneca lui Mănescu ar putea fi Crin Antonescu. Primarul sectorului 6 este unul din puținii lideri care nu l-au trădat pe fostul șef al liberalilor în momentul în care cooperativa a tras sforile și l-a ”înscăunat” pe Iohannis șef peste liberali. Pentru acest gest, Mănescu a fost indirect taxat de conducerea PNL și lăsat în afara jocurilor de culise din partid.

Totuși, realitatea este una extrem de dură cu Mănescu. Aspectul care îi anulează orice șansă acestuia pentru a prelua șefia PNL este apropierea de Elena Udrea și convergența cu diverse personaje ”girate” de șefa PMP. Un exemplu concret îl regăsim în cadrul Primăriei sectorului 6. Cam toți directorii impuși politic de fostul primar, Cristian Poteraș, unul din cei mai apropiați oameni ai Elenei Udrea, au trecut peste noapte în barca lui Mănescu și par să facă echipă foarte bună.

Despre Rareş Mănescu, jurnaliștii de la cotidianul.ro spun că este un personaj apropiat de grupul de la Monaco. Nașul de cununie al lui Mănescu este nimeni altul decât Dragoş Dobrescu, cel mai bun amic al lui Elan Schwhartzenberg, doi din liderii grupului de la Monaco. Din acest grup exclusivist, din care fac parte oameni de afaceri din România extrem de influenți, fac parte mai toți apropiații lui Traian Băsescu. Gabriel “Puiu” Popoviciu, Gheorghe “Bebe” Ionescu, socrul lui Băsescu, Dan Adamescu, Bobby Păunescu, doi din mogulii inventați de Băsescu, Adriean Videanu, Elan Schwartzenberg, Nicolae Dumitru ”Niro”, Cristian Burci, patronul Adevărul și Prima TV.

Când vedem și auzim aceste nume, toate aflate în strânsă legătură cu Traian Băsescu și mergem după premisa ”cine se aseamănă, se adună” putem considera că Rareș Mănescu ar putea beneficia de suportul oamenilor lui Băsescu pentru preluarea șefiei PNL. Într-o astfel de ipoteză, în care Mănescu, cununat de unul din liderii Grupului de la Monaco, ar pune mâna pe șefia PNL, ne-am putea imagina cam cât de aproape ar putea fi Băsescu de conducerea și influențarea politicii din PNL.

Teodor ”Tase” Atanasiu este un alt personaj care râvnește la scaunul de președinte al PNL. Cunoscut ca șef al Cooperativei PNL care l-a decapitat pe Crin Antonescu și l-a impus pe Klaus Iohannis, Atanasiu este un personaj recunoscut ca unul din cei care dictează în culisele PNL. Acesta controlează filialele din Ardeal și mai nou încearcă să facă jocurile și la PNL București, filială pe care teoretic o conduce de ceva vreme. În realitate, de partea lui ”Tase”, la nivelul Bucureștiului, îl regăsim doar pe Sergiu Diacomatu, fostul om de bani al Elenei Udrea și cel care este anchetat de DNA pentru retrocedarea de 150 de milioane de euro în care fosta șefă a DIICOT a fost reținută pentru 30 de zile.

Restul președinților de filială ai PNL din București, în acest moment, ”joacă” fie cu Rareș Mănescu, fie cu Ludovic Orban.

Un alt aspect care atârnă greu de piciorul lui Atanasiu este imaginea publică a acestuia. Lider puternic, cu un cuvânt important de spus în culisele partidului, Atanasiu nu inspiră încrederea pe care un lider al PNL ar trebui să o aibă.

De asemenea, ca orice politician care se respectă, ”Tase” Atanasiu face parte din ”abonații” DNA și a avut întâlniri destul de dese cu procurorii.

Atanasiu a fost pus sub învinuire de procurori în 2012 pentru infractiuni comise la referendum, după care la începutul acestui an a fost scos de sub urmărire.

Nu întâmplător Atanasiu este cel care l-a propulsat în funcţia de şef al Serviciului de Evidenţa Populaţiei pe comisarul Căbulea, cel care, aşa cum reiese din înregistrările procurorilor, urma să aranjeze listele cu alegători la referendum. Atanasiu a făcut ce-a putut: a reglat numărul votanţilor direct pe teren, se arată într-o dezvăluire a jurnaliștilor Realitatea TV.

De asemenea, Atanasiu are amintiri de la întâlnirile cu procurorii anticorupție încă din 2005, când a fost chemat să explice cum a reuşit fosta sa şefă de campanie electorală să încheie 34 de contracte de consultanţă cu primăriile din judeţ, atunci când funcţia de şef al Consiliului Judeţean era ocupată tocmai de el.

Acest trecut al lui Atanasiu ar fi una din problemele cu care vicepreședintele PNL s-ar putea confrunta în acest moment, după ce Klaus Iohannis a promis toleranță zero față de cei care au probleme de rezolvat în justiție. Altfel spus, cu probleme în justiție, Atanasiu nu prea poate primi girul din partea Înaltei Curți de la Cotroceni.
În plus, Atanasiu este văzut în PNL mai degrabă ca fiind omul PDL, după ce în ultimii 20 de ani și-a consolidat o relație extrem de strânsă cu democrat – liberali, chiar și în perioada în care cele două partide purtau adevărate războaie politice.

Conform informațiilor noastre, niciunul dintre acești trei lideri PNL nu vor ajunge să simtă plăcerea de a sta în fotoliul de președinte al partidului. Deși, vorba reclamei, ”ei asta visează, asta pictează, toată ziua”, cei trei lideri, Ludovic Orban, Teodor Atanasiu și Rareș Mănescu vor rămâne în eșalonul doi, controlând jocuri de culise pentru unii și alții care vor ajunge în fruntea partidului, dar niciodată pentru ei însiși. Dar până la urmă poate se gândesc că încercarea moarte n-are, dar cel care încearcă, trebuie să știe că poate muri politic.

Surse din cadrul PNL ne-au dezvăluit un plan fulger pregătit în anumite laboratoare unde cei trei de mai sus încă nu au ajuns. Dar cu siguranță vor afla foarte curând cine vor fi șefii PNL în epoca post – Iohannis. Cu certitudine nu vor fi nici Orban, nici ”Tase” Atanasiu și nici Mănescu.

Va exista o conducere de tip tripletă care îi va spulbera pe toți cei trei lideri cu vise de președinte menționați mai sus care va avea sprijinul și girul direct al lui Klaus Iohannis. Sunt pregătiți 3 liberali pur sânge care au dus greul campaniei lui Iohannis și care vor ocupa poziții cheie în conducerea partidului.

Și uite așa, Orban va rămâne din nou cu buza umflată (a câta oară?), Atanasiu nu își va depăși condiția de păpușar politic de provincie, iar Mănescu va rămâne doar cu blazonul de vechi liberal, pe care, după cum am observat chiar astăzi, încearcă să și-l promoveze în spațiul public.