Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este ministrul Energiei, Andrei Gerea.
În cadrul dialogului purtat cu jurnalistul Laura Chiriac în cadrul celei mai recente ediții ”….despre România, cu Laura Chiriac”, Andrei Gerea a vorbit despre marile provocări și amenințări pentru România legate de sistemul energetic.
Ministrul Energiei a punctat că România se află într-un moment delicat și că trebuie să fim conștienți de acest lucru prin prisma independenței energetice a țării noastre.
Cu privire la marile domenii din cadrul sistemului energetic al României unde nu sunt independenți, Andrei Gerea a făcut următoarele precizări: ”Nu suntem independenţi din punct de vedere al aprovizionării cu gaz metan, cu gaz natural, şi atunci, e o diferenţă cam de 10-15 procente până a ajunge să fim total independenţi şi ţinând cont că parte din capacităţile de producere a energiei electrice sunt pe baza de gaz, în aceste condiţii vă daţi seama că această siguranţă sau independenţă energetică încă nu este atinsă pentru România.”
Vezi aici interviul integral: EXCLUSIV Interviu Andrei Gerea, despre România (VIDEO)
Laura Chiriac: Domnule ministru, despre marile şantiere ale ministerului pe care îl conduceţi, nu e deloc unul uşor. În acest moment, care sunt, în domeniul energiei, cele mai mari provocări cărora România trebuie să le facă faţă? Putem vorbi despre o ameninţare energetică?
Andrei Gerea: Atâta timp cât energia, iată, a început să fie utilizată ca armă, putem vorbi despre acest lucru şi noi trebuie să fim conştienţi de aceste provocări ale momentului şi în consecinţă să şi acţionăm. Şi de aceea, elementul principal, pilonul viitoarei strategii energetice a României eu consider că trebuie să fie exact acest concept de securitate energetică privitor la independenţa aprovizionării cu energie electrică, privitor la asigurarea cu orice mijoace, să spunem, tehnologice a acestei securităţi energetice. Deci, suntem într-un moment delicat şi trebuie să fim conştienţi şi să îi facem faţă.
Laura Chiriac: Sunteţi şeful unui minister strategic din punctul ăsta de vedere, cu siguranţă aveţi o viziune, aveţi o strategie. Cât de vulnerabilă este România din punct de vedere energetic astăzi?
Andrei Gerea: Eu mi-am primit botezul la minister exact în mijlocul unor solicitări maximale din punct de vedere energetic şi anume în pragul unei ierni sau unei perioade geroase, pentru că până la urmă am avut o iarnă cât de cât blândă. Dar am traversat o perioadă cu câteva zile foarte geroase consecutive şi acest lucru mi-a arătat, să spunem, slăbiciunile sistemului. Putem să spunem că suntem independenţi din punct de vedere al producţiei de energie electrică, vis a vis de consum, de faptul că şi România reuşeşte să exporte deja o anumită cantitate de energie electrică, dar nu suntem independenţi din punct de vedere al aprovizionării cu gaz metan, cu gaz natural, şi atunci, e o diferenţă cam de 10-15 procente până a ajunge să fim total independenţi şi ţinând cont că parte din capacităţile de producere a energiei electrice sunt pe baza de gaz, în aceste condiţii vă daţi seama că această siguranţă sau independenţă energetică încă nu este atinsă pentru România. Sigur că sunt anumite măsuri care se pot lua în perioade critice, lucru de care şi noi ne-am folosit să spunem, dar trebuie să acţionăm şi aici sunt paşi care se vor face în mai multe direcţii. În primul rând, trebuie să îmbunătăţim şi să creştem capacitatea de stocare a gazelor naturale în România şi, totodată, capacitatea de a ne utiliza aceste rezerve, căci, iarăşi, lucru peste care m-am lovit în decembrie – ianuarie, neavând o presiune de lucru în sistemul naţional de transport suficient de mare, nici nu poţi să îţi utilizezi rezervele făcute. Deci, pentru a le putea scoate şi de a le introduce în circuit îţi trebuie o anumită presiune minimă în sistem. În condiţiile acelea, de zile geroase consecutive, acest lucru nu se întâmplă sau presiunea scade semnificativ şi atunci ai dificultăţi inclusiv în a-ţi utiliza rezervele. Deci trebuie să lucrăm pe două fronturi: creşterea capacităţii de înmagazinare, de stocare şi creşterea presiunii de lucru în sistemul naţional de transport. Acest lucru ne va permite şi interconectarea în dublu sens cu ţările din jurul României, pentru că datorită unei diferenţe de presiune foarte mare acest lucru nu se poate face.
Laura Chiriac: Este România în măsură să asigure, cu ajutorul energiilor noi, o parte de energie pe care să vă puteţi baza în mod constant?
Andrei Gerea: Da. Chiar România are capacităţi deja de producţie semnificative din resurse, odată resursele proprii, producţia de cărbune, dar avem şi investiţii masive în direcţia regenerabilelor, pe hidro. Deci sunt zone unde ne putem baza. Sigur, fiecare cu plusuri şi cu minusuri aş putea spune, pentru că, de exemplu, confortul dat de furnizarea constantă a energiei produse pe bază de cărbune sau energia nucleară, avem în contrapondere un anumit stres pe zona de producţie regenerabilă, unde, aici mă refer în special la eoliene, unde există oscilaţii, care şi acestea trebuie cumva estompate şi este nevoie de alte investiţii sau de apelarea la aşa-zisele servicii de sistem care sunt furnizate tot de către zona de cărbune sau de cea de hidro.
Laura Chiriac: Cum explicaţi stresul ăsta în domeniul eolienelor, spre exemplu?
Andrei Gerea: Vă pot da un exemplu. Acum două zile, Amsterdam-ul s-a confruntat cu o pană masivă de curent, generată exact de către un input uriaş de energie electrică produsă de către capacităţile semnificative ale Olandei din off-shore de eoliene, lucru care nu a putut să fie echilibrat şi le-a provocat inclusv blocarea magistralelor de metrou, au rămas oameni în tuneluri s.a.m.d.
Laura Chiriac: Bine, a fost un accident.
Andrei Gerea: Da, dar este un accident previzibil. Din acest motiv trebuie construite şi elaborate capacităţi de stocare, dacă vreţi, a energiei electrice produsă prin regenerabile. Sunt tot felul de variante. Noi încercăm şi suntem în construcţie, am demarat mai bine zis, proiectul centralei de pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti, dar totodată există şi altă variantă în care să produci, spre exemplu, cu energie electrică în exces hidrogen, care la rândul său să poată fi folosit combustibil în locul carburanţilor clasici, fosili.
Laura Chiriac: Sunteţi sceptic în ceea ce priveşte energia aceasta regenerabilă, cu eoliene de exemplu?
Andrei Gerea: Nu sunt sceptic, sunt doar conştient de faptul că deocamdată problemele tehnologice şi dacă vreţi şi de preţ, încă nu au fost depăşite. Este important însă că sunt ţări, cum e şi Germania, care investesc masiv în energia regenerabilă şi automat şi noi vom beneficia de experienţa lor, pentru că se lovesc de tot felul de probleme şi normal, noi să luăm partea plină a paharului, bazându-ne, repet, pe experienţa lor, dar deocamdată energia regenerabilă este încă scumpă şi ea are un preţ, care preţ, aţi văzut prin sistemul acest al certificatelor verzi, este suportat de către consumatorul final. În condiţii de linişte şi de acalmie financiară, dacă nu am avea criză economică sau tot felul de alte crize politice prin jur, poate că acest preţ ar fi uşor de plătit. Dar sunt momente, cum au fost şi anii trecuţi, în care a fost greu de susţinut, mai ales de către industriile consumatoare, ergofage. Iarăşi, la nivelul populaţiei ce să mai spune, oricum facturile sunt suficient de încărcate.
Laura Chiriac: Cum resimţiţi dumneavoastră, ministrul energiei, al IMM-urilor, al mediului de afaceri, criza economică de care vorbiţi?
Andrei Gerea: În primul rând, s-a simţit şi la nivelul consumului, a scăzut, normal, toţi producătorii au fost afectaţi. Mă gândesc aici, în primul rând, la cei care produc energie pe bază de cărbune care au fost destul de serios afectaţi de scăderea consumului.
Laura Chiriac: Cu cât a scăzut consumul? Ne puteţi da o idee? Şi faţă de ce perioada?
Andrei Gerea: Nu am acum un procentaj, dar ăsta e unul din motivele pentru care, spre exemplu la Oltenia, nici cifrele nu mai arată atât de bine, adică de la un profit în 2013 ne-am trezit la un pic sub linia de plutire în 2014.
Laura Chiriac: Care e motivul domnule ministru?
Andrei Gerea: Şi acesta este unul dintre motive, scăderea consumului. Paradoxul este că suntem angrenaţi într-o cursă pentru scăderea consumului, dar nu din motive economice şi anume că dispar consumatorii, ci că trebuie să devenim mai eficienţi şi atunci, sigur că o astfel de scădere a consumului ne-o dorim, numai că scăderile consumului în România au fost de natură economică şi nu datorate creşterii eficienţei energetice care, mă rog, şi ea a fost, totuşi, se poate vedea, şi ăsta a fost şi e un punct bun pentru țara noastră. Totuşi, administraţiile locale au făcut investiţii masive în reabilitarea termică, lucru care a condus la o diminuarea consumului, iarăşi, substanţial.
Laura Chiriac: IMM-urile, întreprinzătorii mici şi mijlocii sunt şi ei afectaţi de această criză şi implicit de această scădere a consumului?
Andrei Gerea: Să spunem că lucrurile încep să revină, totuşi, adică a fost. Pentru că suntem pe un trend crescător şi prognozele noastre şi ale altor consultanţi independenţi cu care am stat vorbă în această perioada la minister, arată că suntem pe un trend crescător. Chiar dacă unii, să spunem, prevăd o creştere foarte mică de genul 0,ceva% anual, noi suntem optimişti şi spunem că măcar 5% vom avea creşterea consumului an de an de acum înainte. O anumită perioadă, nu putem duce aşa, la infinit. Dar mizăm pe o creştere a consumului şi, automat, şi la nivelul IMM-urilor, IMM-uri pentru care statul trebuie să asigure condiţii pentru a face faţă şi pentru a se dezvolta în condiţii de competitivitate, până la urmă.
Laura Chiriac: Vorbeaţi mai devreme de energia nucleară. De la începutul lunii martie spuneaţi că urmează discuţii cu delegaţia chineză despre investiţii la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Cum decurg aceste discuţii?
Andrei Gerea: Am avut, inclusiv săptămâna trecută, vom avea şi astăzi. Au un ritm mai ridicat, aş putea spune. Sunt lucruri care trebuie lămurite. Se manifestă o intenţie crescută şi măsuri, din informaţiile pe care le avem, inclusiv la nivelul părţii chineze, în China, pentru a reuşi să se încadreze şi într-un program mai condensat. Pentru că noi cu toţii ne dorim ca aceste discuţii, care deja durează de o perioadă destul de lungă, să poată căpăta un contur care să ne permită demararea efectivă a lucrărilor. Deocamdată suntem încă într-un stadiu destul de incipient, din punctul meu de vedere, chiar dacă avem un an în spate, dar, cred eu, că ne puteam mişca mult mai rapid în această direcţie. Eu constat totuşi un imbold, un nou impuls pentru aceste negocieri. Am stabilit deja nişte lucruri clare. Important era să vedem şi să clarificăm odată care sunt punctele asupra cărora nu ne înţelegem sau cel puţin unde avem puncte de vedere diferite şi ne-am concentrat pe ele, adică ce era greu de discutat am dat la o parte, am vrut să finalizăm ce se putea.
