EXCLUSIV Mai în glumă, mai în serios. Cine l-ar putea înlocui pe principele Nicolae în Linia de Succesiune la Coroana României.
Contactat, marţi, de PSnews.ro, istoricul Ioan Scurtu a emis o ipoteză surprinzătoare privind înlocuitorul principelui Nicolae.
„Dacă judecăm după normele constituţionale (Constituţia din 1866, textul fiind reluat în Constituţia din 1923 şi în cea din 1938), acolo se prevede ordinea de succesiune la tron în funcţie de ordinea de primogenitură. Deci primul născut băiat, cu excluderea perpetuă a femeilor şi a succesorilor lor. Ca urmare, principele Nicolae nu putea să fie succesor, pentru simplul motiv că, pe linia directă a Familiei Regale, el provine dintr-o femeie. Deci toţi cei născuţi de o femeie din familia regală sunt excluşi (potrivit Constituţiei) de la succesiunea la tron. Ca urmare, comunicatul vine să confirme un text constituţional”, ne-a explicat profesorul Scurtu.
CITIŢI ŞI: Scandal în Casa Regală. Principele Nicolae, exclus de la Linia de Succesiune
Întrebat ce soluţie ar putea fi găsită, istoricul s-a arătat sceptic.
„În cadrul actualei familii regale, nu mai există un succesor, pentru că, fiind ordinul de primogenitură (deci primul născut băiat), nu mai există cineva. Conform tot constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, ar trebui să facă apel la o familie domnitoare europeană. Dar care e aceea care are disponibili prinţi care să vină în România? Poate Prinţul Charles”, a comentat Ioan Scurtu, râzând.
Profesorul nu a exclus ca hotărârea radicală a Regelui Mihai să fi fost luată în urma unor derapaje ale principelui Nicolae.
„E posibil. Îmi închipui că nu se dădea un comunicat cu asemenea cuvinte fără să fi fost nişte lucruri reale. Eu ştiu că principele Nicolae a fost în România, acum câteva luni, şi a petrecut cu colegii săi de facultate. Or, asta nu era o comportare cu ţinută regală. Petrecerile astea nu-şi au locul într-o familie domnitoare, unde trebuie o anumită decenţă, o anumită ţinută”, a arătat istoricul.
Totuşi, profesorul Ioan Scurtu a subliniat că, momentan, Casa Regală nu se conduce după un act cu valoare legală în România, „pentru că statutul Casei Regale, nefiind contrasemnat de un ministru în funcţiune, nu are o bază legală propriu-zisă. Dar este o tradiţie de după 1947, care s-a păstrat”.
