Avocatul și senatorul PNL Daniel Fenechiu a acordat vineri o amplă declarație pentru PSnews.ro, în care a conturat perspective spinoase pentru ministrul Justiției, Tudorel Toader, după votul de joi din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de a aviza negativ propunerile guvernantului de reformare a domeniului de care se ocupă.
CITIȚI ȘI: UPDATE Augustin Lazăr, PRMA reacție/ CSM, aviz NEGATIV pe Legile Justiției
În acest context, Fenechiu (membru al Comisiei juridice din Senat) a explicat pentru PSnews.ro că votul CSM-ului este un semnal împotriva politizării justiției.
„Eu cred că simbolistica votului de ieri – în care 10 membri ai CSM-ului au votat împotriva avizării, iar 8 au propus o avizare parțială, cu rezerve, și au arătat unde au rezervele – arată cât se poate de clar împrejurarea că toți membrii CSM-ului se opun politizării justiției. Adică se opun ca Inspecția Judiciară să treacă în subordinea ministrului Justiției, se opun să se înființeze o secție specială pentru magistrați în cadrul Parchetului General, se opun ca acel control al procurorului ierarhic superior să fie și pe motive de temeinicie (nu doar pe legalitate, cum este astăzi) și se opun – lucru foarte important! – ca șefii parchetelor să fie numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției, cu posibilitatea unui singur refuz (spre deosebire de astăzi, când procedura este mai echilibrată: ministrul propune, CSM-ul avizează, președintele numește). Deci (din ceea ce am aflat și eu din spațiul public, că n-am participat la acea ședință) obiecțiile celor opt care ar fi vrut să dea un aviz parțial, cu obiecțiuni, vizau aceste lucruri. Putem spune că 18 dintre cei 19 membri ai CSM-ului (fiindcă ministrul nu a participat) se opun la cele patru lucruri pe care și societatea civilă, și Partidul Național Liberal, și USR-ul, și mulți oameni cu scaun la cap le-au sesizat din primul moment”, a detaliat senatorul jurist.
Confruntat cu teza puterii, potrivit căreia reforma lui Tudorel Toader este menită să pună capăt abuzurilor din justiție, PNL-istul a pledat pentru libertatea sistemului de a se autoregla, întrucât „nu limitezi un abuz politizând justiția, nu limitezi un abuz punând-o sub control politic”.
„Eu acum vreau să spun un lucru atât în numele meu personal, cât și în numele Partidului Național Liberal: Partidul Național Liberal nu doar declară și promovează, ci și susține în mod efectiv libertatea individuală, democrația și drepturile omului. Noi știm foarte bine că abuzul este satrapul drepturilor omului. În momentul în care apare abuzul, dispar sau sunt grav atrofiate drepturile omului, motiv pentru care suntem pentru a limita la maximum posibilitatea de abuz care există sau care ar putea să existe în justiția românească. Însă nu limitezi un abuz politizând justiția, nu limitezi un abuz punând-o sub control politic; din contră: dai liber frâu unui abuz pe care însă ți-l controlează ministrul Justiției și partidul din care face parte. Din acest punct de vedere, eu cred că este cât se poate de evident că nu putem să negăm că există lucruri care nu funcționează în justiția românească (sunt lucruri pe care le vedem); există oameni care încalcă drepturile și libertățile fundamentale. Ei bine, având în vedere că ăia sunt totuși destul de puțini (că lucrul ăsta se vede: marea majoritate a magistraților – că sunt judecători sau procurori – sunt oameni de bună-credință și cu respectul legii), ei bine, cei care încalcă legea (cazul Portocală și alte cazuri despre care vorbește Traian Băsescu) trebuie pur și simplu scoși din sistem.
Sistemul trebuie să ia măsurile firești și normale pe care orice sistem judiciar, orice organism din domeniul justiției trebuie să le ia în momentul în care este afectat de o boală, pentru ca boala să nu se generalizeze – motiv pentru care și noi, și eu personal vedem că există o problemă: în CSM, unde sunt în momentul de față două tabere; în Inspecția Judiciară, unde există la fel două tabere, se înregistrează între ei, își fac plângeri penale; între ministrul Justiției, pe de o parte, și procurorul general sau procurorul-șef al DNA, pe de altă parte. Ei bine, ele trebuie rezolvate cu multă răbdare și cu mult calm, pentru că nu trebuie să trecem o situație care are aspecte neplăcute la ceva care să fie și mai rău. Și atunci trebuie să pornim cu orice variantă a acestei situații de la respectarea legii existente și – evident – îmbunătățirea actualului cadru legislativ.
Iar în momentul când vorbesc despre respectarea legii actuale, am în vedere următoarea situație: potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției și este organismul care trebuie să ia toate măsurile pentru ca justiția să rămână sănătoasă; iar când nu e sănătoasă, să ia măsuri pentru însănătăoșirea ei. Brațul CSM-ului este Inspecția Judiciară. Toți membrii CSM sunt aleși de către judecători și procurori, au niște drepturi și niște responsabilități, iar ei trebuie să-și rezolve aceste probleme. Și și le vor rezolva dacă politicul nu se implică acolo, ci îi lasă să le rezolve și din când în când le spune: «Rezolvați-vă problemele!» La fel: Inspecția Judiciară este formată din magistrați care trebuie să îndeplinească niște condiții (printre care să fie onorabili) și care au promovat un concurs. Inspecția Judiciară lucrează în coordonarea CSM-ului, acolo unde o trimite CSM-ul, face rapoarte care sunt rezolvate de către CSM. Eu cred că noi trebuie să lăsăm aceste instituții să lucreze, trebuie să le semnalăm toate problemele care există. Și oamenii politici fac treaba asta, dar între a semnala și a presa este o mare diferență, iar eu cred că oamenii ăștia, chiar dacă astăzi au niște disonanțe, cred că treaba asta e generată de implicarea politicului, pentru că ei altminteri vor găsi soluția să se înțeleagă și să ia cele mai bune decizii pentru justiția românească.
Fără îndoială, sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite (lucruri stabilite de Curtea Constituțională, lucruri care vin din practica europeană, din deciziile Curții Europene ș.a.m.d.) – ele trebuie, cu o procedură extrem de transparentă, puse în discuția oamenilor politici, în discuția societății civile, în discuția tuturor celor interesați, apoi adoptate încet, frumos, fără să le dăm prin ordonanță de urgență la miezul nopții sau prin asumare de răspundere (ca să nu poată fi analizate corespunzător), și atunci eu cred că lucrurile își vor atinge menirea”, a explicat parlamentarul liberal.
Reporterul PSnews.ro a insistat: ce se întâmplă dacă sistemul NU se autoreglează ori dacă acest proces durează mult prea mult? La rândul lui, Daniel Fenechiu a răspuns ironic: „Atunci îl punem pe Dragnea să rezolve el prin ordonanță de urgență ce vrea să rezolve! Păi – să mă ierte Dumnezeu! -, problema e următoarea: în momentul în care sistemul nu are capacitatea să se regenereze, ești obligat să intervii, dar sistemul e departe de a nu avea capacitatea de a se regenera”.
În continuare, senatorul liberal de Bacău a atras atenția asupra lui Klaus Iohannis, care – în opinia lui Daniel Fenechiu – nu a părut îngrijorat de actuala situație a justiției.
„Vedem foarte bine că președintele României a transmis niște mesaje extrem, extrem de corecte – nici președintele României nu s-a implicat în povestea asta. Dacă problema devenea extrem de gravă și exista posibilitatea ca lucrurile să o ia pe arătură, n-am niciun dubiu că ieri am fi avut președintele României prezent la ședința CSM-ului și cu siguranță ar fi fost multe mesaje de la Președinție transmise în spațiul public. Însă eu constat că președintele transmite un mesaj de stabilitate și un îndemn ca oamenii să raționeze, să ia decizii în interesul justiției, și sunt obligat (în raport de ce am constatat până în momentul de față) să merg pe varianta că președintele are informații corespunzătoare și știe pur și simplu ce face. Deci din punctul ăsta de vedere, atâta timp cât nu-l văd pe președintele statului îngrijorat pentru ceea ce se întâmplă, văd că își manifestă încrederea în structuri, și nu în oameni, mesajul este cât se poate de clar: instituțiile trebuie să funcționeze, oamenii sunt trecători, oamenii dacă greșesc trebuie să răspundă”, a afirmat Fenechiu.
În ultima parte a declarației, Daniel Fenechiu a pledat pentru o lege echilibrată a răspunderii magistraților, una care să nu se transforme într-o „ghilotină” pentru judecători sau procurori.
„Fără îndoială, în cadrul strategiilor de reformare a justiției, de adevare a cadrului legislativ, și răspunderea magistraților trebuie să joace un rol important. Eu sunt de părere că trebuie să elaborăm o lege a răspunderii magistraților (fie că o elaborăm ca lege separată, fie că intervenim cu amendamente pe legile existente), în care să facem răspunderea eficientă. Pentru că astăzi există niște elemente de răspundere în legile justiției, însă din păcate ele sunt și mult prea puține, și procedurile care ar trebui să facă aceste norme aplicabile sunt destul de ciudate. Eu nu vreau în momentul de față să vin cu exemple (să vorbesc despre termenele de prescripție ale răspunderii magistraților, despre cât de greoaie sunt procedurile și că practic răspunderea magistraților este astăzi reglementată doar ca să fie reglementată, în esență nefuncționând), însă vreau să spun că atât eu, cât și Partidul Național Liberal vom susține orice propunere serioasă de răspundere a magistraților. Dar nu vreau să facem o răspundere care să planeze asupra capului magistraților ca o ghilotină, omul ăla să se gândească permanent: «Dacă încep ăștia acțiunea de răspundere disciplinară asupra mea?» Deci răspunderea magistraților să fie reglementată ca în toată Europa, dar cu o analiză extrem de bine făcută și pornind de la lucrurile care se întâmplă: începând de la respectarea termenelor și duratelor divereselor acte de procedură, de la analizarea și normarea corectă a ceea ce poate să constituie temei pentru răspunderea magistraților, și mergând până la sancțiuni echilibrate”, a spus Fenechiu.
În încheiere, Daniel Fenechiu a tras un semnal de alarmă asupra volumului excesiv de muncă pe care este nevoit să îl îndure unii judecători și procurori și care afectează actul de justiție.
„Însă aici trebuie să spun și în favoarea magistraților (eu având o încredere destul de bună atât în judecătorii, cât și în procurorii din România) că atâta vreme cât nu te preocupă să le oferi și niște condiții magistraților, degeaba le dai niște bani mai mulți – actul de justiție nu poate avea calitate atâta vreme cât un judecător de la Tribunalul București sau de la o judecătorie de sector îți intră în sală cu 70-80 de dosare, mi-e greu să cred că poți să aștepți o calitate extraordinară de la actul de justiție. Hai să creștem numărul magistraților, hai să ne ocupăm de dotarea instanțelor judecătorești! Hai să facem acele lucruri care să permită magistratului ca, în momentul în care preia un dosar, să aibă și condițiile în care să pronunțe o hotărâre cât se poate de legală, de echilibrată și de temeinică. În momentul ăla, poți să iei și măsuri dacă se încalcă acest lucru. Dar sunt situații în care magistrații pot greși din cauza volumului impresionant de muncă! Deci din punctul ăsta de vedere trebuie să faci un «check and balance»: vii cu sancțiuni, dar trebuie să-i și degrevezi de volumul extraordinar de mare de dosare. Pentru că vedem că instanțele sunt foarte încărcate, DNA-ul este foarte încărcat, sunt o grămadă de parchete foarte încărcate… Nu pot compara – de exemplu – gradul de încărcare și riscul de a greși ale unui judecător de la Judecătoria Sectorului 1 București cu cele ale unui judecător de la Judecătoria din Vișeu sau din Târgu Secuiesc. Un judecător intră în sală la Târgu Secuiesc cu 8 sau 10 dosare, iar cel de la Judecătoria Sectorului 1 intră în sală cu 80 de dosare și are ședință de dimineața până la 6-7 seara”, a mai zis Fenechiu.
