Finlanda ar trebui să ia în considerare opțiunea de a adera la NATO fără Suedia, a declarat ministrul de externe al acestei țări, după ce președintele turc a sugerat că exclude să dea undă verde candidaturii suedeze, anunță France Presse și Reuters, citate de Agerpres.
Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne ”prima opţiune”, dar ”în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a afirmat şeful diplomaţiei, Pekka Haavisto, la televiziunea publică YLE, judecând însă că este ”prea devreme pentru a lua o poziţie”.
În viziunea acestuia, este nevoie de o pauză de câteva săptămâni înainte de a relua discuțiile dintre Finlanda, Suedia ș Turcia.
Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.
Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.
Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care nu și-a exprimat încă sprijinul pentru aprobarea protocoalelor de aderare, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.
