A fost o vreme când primarul Capitalei, Nicușor Dan, edilul Sectorului 1, Clotilde Armand, și co-președintele AUR, George Simion, se înțelegeau de minune și vorbeau – zâmbind, dar cât se poate de serios – de unirea României cu R. Moldova.
Se întâmpla în octombrie 2016. George Simion, pe-atunci preşedintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, se întâlnea cu Nicușor Dan (liderul USR la acea vreme) și cu Clotilde Armand, la sediul USR, pentru a discuta despre proiectul mișcării conduse de Simion, unirea României cu R. Moldova.
Platforma Unionistă Acțiunea 2021 tocmai organizase un marș în București, intitulat „Lupta pentru Basarabia”, iar Simion căuta susținere politică la partidele parlamentare. Manifestanții au întins atunci 50 de corturi în Piața Universității și amenințau că vor rămâne în stradă până când oficialitățile de la București își vor asuma unirea ca proiect de țară și vor purta consultări în acest sens cu reprezentanții unioniștilor.
Mitingul unioniștilor, organizat la București în sâmbăta de 22 octombrie 2016, a fost un eveniment ultramediatizat. Ceea ce se anunța drept o manifestare pașnică s-a transformat subit într-o diversiune politică de zile mari.
Liderul USR la acea vreme, Nicuşor Dan, spunea după întâlnirea cu George Simion că „România trebuie să se implice în democratizarea şi în funcţionarea instituţiilor din Republica Moldova, adăugând că în momentul de faţă nu există încă voinţa majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova pentru unire”.
„Consider că avem o responsabilitate pentru ei. În momentul de faţă nu există încă voinţa majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova pentru unire. Sigur că România are partea ei de responsabilitate, de multe ori banii pe care România i-a trimis către Republica Moldova cu cele mai bune intenţii au ajuns în buzunarele unor oameni pe care cetăţenii din Republica Moldova îi consideră nepotriviţi şi există această asociere între corupţie şi România, nefericită. România trebuie să constituie un model, atât ca societate, cât şi ca spaţiu economic pentru Republica Moldova. Din punct de vedere concret trebuie să încurajăm prin granturi societatea civilă care luptă pentru respectarea legii, pentru statul de drept în Republica Moldova şi trebuie să încurajăm accesul mediei din România pe piaţa din Republica Moldova şi să încurajăm printr-un fond guvernamental investiţii româneşti în Republica Moldova”, a menţionat atunci Nicușor Dan.
Facem precizarea că George Simion s-a întâlnit la acea vreme și cu conducerile partidelor PMP, ALDE, PSD, USR şi PRU pentru a-și prezenta retorica unionistă prin care încerca să obțină susținere politică și să se lanseze în carieră. Episodul de atunci a atras atenția puternic asupra liderului Platformei Unioniste Acțiunea 2012, care ieșea încă o dată în evidență în fața publicului larg (Simion devenise popular încă din 2009, când a aprins lumânări în fața casei lui Ion Iliescu, iar un an mai târziu, la un eveniment de lansare de carte, a aruncat cu bani în fostul președinte, condamnându-l pentru crimele Revoluției).
Partidul lui Simion flutură doar în scop electoral ”Unirea cu frații de peste Prut”
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul înființat, cel puțin oficial, de George Simion, flutură falsa impresie a unei formațiuni politice preocupată de soarta cetățenilor din R.Moldova. În realitate, însă, nu este deloc așa. Dacă ne uităm la inițiativele depuse de AUR în Camera Deputaților și Senat, din decembrie 2020 și până astăzi, observăm că partidul lui George Simion n-a depus nici măcar un proiect de lege care să vizeze vreo apropiere de R.Moldova.
Un lider recunoaște că AUR nu are un plan pentru unirea României cu R. Moldova
Sorin Lavric, senator român în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, susținea recent că AUR nu are un plan pentru Unirea României cu R.Moldova, deși în statutul partidului se regăsește acest obiectiv.
Considerat ideologul-șef al partidului, Sorin Lavric a recunoscut că AUR nu are un plan pentru unirea României cu Republica Moldova, ideea centrală a discursului partidului din campania electorală.
„Acum mă întrebați cum o să procedăm în privința unirii. Nu știu… Gândiți-vă că George Simion are interdicție de intrare în Basarabia. (…) Planul este ca din clipa în care vom avea statut de parlamentar, atunci nu ne vor mai putea opri să intrăm în Basarabia. Mergem la factorii politici. Ajungem la Maia Sandu. Vedem ce e de făcut, acțiuni concrete. Încă nu avem un plan. (…) Nu am un plan. Dacă vreți să fiu impostor și să mă dau competent într-un domeniu în care sunt tufă, atunci vă zic că am un plan”, a spus Lavric.
„Flacăra” AUR pentru R.Moldova s-a reaprins, însă, când președintele Maia Sandu a declanșat alegerile anticipate. Imediat după ce Maia Sandu a dizolvat Parlamentul de la Chișinău, AUR a găsit o portiță pentru a da o nouă lovitură de imagine partidelor din România, căci, în definitiv, scopul prezenței partidului lui George Simion la alegerile parlamentare din R.Moldova nu îl reprezinta un eventual succes pe care partidul putea să îl aibă acolo, ci mai degrabă era un mesaj pentru unioniștii din România.
Unirea, simplă miză electorală
În statut, partidul își asumă proiectul unionist – unirea României cu Republica Moldova „ca proiect de țară” și „prioritate în strategia națională”, dar, dincolo de această expresie frumoasă nu e prezentat un „proiect” clar, cu foaie de parcurs și direcții strategice.
„Unirea cu Republica Moldova este unul dintre principalele obiective pe termen lung pe care și le asumă Alianța pentru Unirea Românilor. Reunificarea nu este doar o datorie față de frații noștri de peste Prut, un act firesc, legitim al poporului român, ci și o cale de dezvoltare economică și afirmare pe plan internațional. În lupta pentru îndeplinirea obiectivului unirii, Alianța pentru Unirea Românilor propune:
Sprijinirea inițiativelor civice dezvoltate în acest sens;
Eliminarea taxelor consulare, simplificarea și accelerarea procesului de acordare a cetățeniei române locuitorilor din Republica Moldova;
Dezvoltarea și integrarea treptată a infrastructurilor de ordin economic, energetic și politic, existente la nivelul celor două state;
Stimularea schimburilor culturale, a procesului de înfrățire între localități, școli, universități ș.a.m.d.;
Sprijinirea studenților basarabeni din România și facilitarea accesului tinerilor basarabeni la cursurile universitare și postuniversitare din România;
Organizarea unui referendum în viitorul apropiat cu privire la reunificare”, se menționează în statutul AUR.
Ideea unirii României cu R.Moldova a fost și rămâne în continuare doar o miză electorală pentru partidul lui George Simion, iar una dintre dovezi le găsim chiar în Parlament, acolo unde proiectele AUR pentru R.Moldova lipsesc cu desăvârșire. Ori, ne amintim că succesul AUR la alegerile parlamentare din România a venit, atât pe fondul erodării încrederii românilor în partidele vechi, cât și pe fondul unei false preocupări față de unioniști.
