Horia Georgescu, fost șef ANI a răspuns unor întrebări referitoare la dezbaterea publică din jurul ANI. Mai jos, răspunsul integral.
“Din punct de vedere strict tehnic , fără să analizez argumentele prezentate de o parte sau alta , exista o prevedere clară , care nu lasă loc de interpretare și aici ma refer la art.87, litera k din legea 161/2003 referitor la incompatibilitățile aleșilor locali. Acest articol interzice primarilor să exercite “orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”. Cheia în acest caz , este activitatea remunerată de manager de proiect pe care legea o interzice. Referitor la argumentul privind indemnizația primită de primar , aceasta , se referă la o prevedere generală, pentru toți primarii care desfășoară proiecte cu fonduri europene si pot primi acest bonus , dreptul acesta fiind regăsit în altă legislație. Avem de-a face cu două chestiuni diferite, care provoacă confuzie și de aceea trebuie separate.
Referitor la conflictul de interese, un primar nu poate semna un act prim care să își aducă un beneficiu patrimonial, pentru sine, indiferent de ce natură e acesta, excepție fiind beneficiile și drepturile prevăzute de lege similar celui care acordă o indemnizație atunci când se implementează fonduri europene. Legea e la fel de clară și în această situație, nelăsând loc de interpretare.
Cred ca era oportun , ca înainte de orice numire ca manager de proiect , să fi fost cerut un punct de vedere de la ANI , în legătură cu această situație . Sunt sigur că instituția ar fi spus clar ce se poate, ce nu se poate și care sunt consecințele. Sunt singurii care pot interpreta legea mai ales din perspectiva practicii. Evaluarea proprie pe care a folosit-o Clotilde Armand nu a fost de bun augur.
Din punct de vedere al dosarului in sine , întotdeauna când sunt persoane publice importante si de impact vor apărea dezbateri pro si contra cu rezonanta. Întrebări de genul “de ce acum”, “de ce această persoană, ales sau demnitar” îmi sună a deja vu, și e abordarea pe care au folosit-o toți actorii politici de-a lungul timpului. Se pot ridica suspiciuni , până la un anumit punct , dar în mecanica dosarului nu au niciun impact. Este o chestiune de imagine.
Referitor la activitatea ANI cred că datele tehnice sunt suficient de relevante în legătură cu direcția instituției. Mediatic , nu au mai fost dosare de impact. Lumea se întreba dacă mai există și iată că răspunsul este da. Evaluarea instituției se face prin rapoartele de audit anuale precum si prin Mecanismul de Cooperare și Verificare care au fost neutre/pozitive.
Ca să vă răspund concret la întrebare , instituția nu riscă nimic în situația dată . In momentul în care dosarul va fi soluționat defintiv de instanță sau procurori , putem vorbi de o problemă de credibilitate în cazul în care acuzațiile nu sunt confirmate. Dar și în această situație , să ne aducem aminte că au fost multe instituții care au greșit și nu s-a întâmplat nimic.”, a scris Georgescu pe Facebook.
