Președinta INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), Andreea Paul, a declarat la Puterea Știrilor că, în România, ”sunt mulți care folosesc dispozitive electronice înainte să învețe să meargă sau să vorbească”, aceasta făcând referire la ritmul accelerat cu care copiii se adaptează la ultimele evoluții în digitalizare. Andreea Paul mai susține că perioada pandemică „a prilejuit o resetare a modului în care percepem educația”. „A avea un iPad sau un telefon inteligent în mâna unui copil nu înseamnă nicidecum a fi educat digital inteligent”, a atras atenția aceasta.
„Imediat după perioada pandemică, când toată realitatea pandemică ne-a obligat să învățăm pe platforme virtuale și contactul elev-profesor s-a schimbat și relația lor s-a schimbat și modul de prestare și învățare s-a schimbat, accesul la învățare s-a schimbat, a prilejuit o resetare a modului în care percepem educația. Acum sigur că noi, cei care suntem pasionați de economia viitorului, am înțeles cu mult înainte de perioada pandemică că e nevoie de introducerea educației digitale încă din clasa a doua pentru că a avea un iPad sau un telefon inteligent în mâna unui copil nu înseamnă nicidecum a fi educat digital inteligent.
Sunt mulți care folosesc aceste dispozitive înainte să învețe să meargă sau să vorbească. Lucrurile trebuie ghidate și în această lume digitală cu foarte multă atenție și să o folosim ca instrument, nu să ne absoarbă ca într-un turbion vicios în mediul digital.
Doi din trei elevi, astăzi, pe băncile școlii, nu se proiectează pe sine practicând în vreuna dintre meseriile viitorului
Imediat după perioada pandemică am ales să facem un sondaj într-un proiect pe care l-a finanțat Primăria Sectorului 3 din București, în care ne-am propus să ascultăm vocea copiilor, ce spun ei despre viitorul lor? Care viitor? Păi acel viitor de peste 5-10-15 ani când ei vor fi activi pe piața muncii, ceea ce este și mai frapant decât procentul pe care l-ați invocat dumneavoastră (75%) este că doi din trei elevi, astăzi, pe băncile școlii, nu se proiectează pe sine practicând în vreuna dintre meseriile viitorului. Ei visează să devină ceea ce știu, ceea ce văd la cei din jur, ceea ce văd la economia trecutului și a prezentului, ceea ce văd în principiu în școală prin informațiile pe care le primesc sau acasă în familiile lor, ori educație este în totdeauna despre viitor. Lumea în care acești copii vor lucra fie ca angajați sau ca angajatori, liberi profesioniști dacă doriți, va fi atât de mult schimbată de lumea în care ne petrecem viața astăzi încât e nevoie să discutăm mai mult despre abilitățile viitorului, despre gândirea computațională, despre învățarea transdisciplinară, despre gândirea analitică, despre gândirea critică, nicidecum despre memorarea unor compuneri sau a unor formule matematice sau a calculelor greoaie. Generația aceasta de copii va munci mult mai puțin ca ore, ca timp și va munci mult mai inteligent. Dacă școala va știi să le ofere cunoștințele și abilitățile necesare pentru viață nu pentru trecut. Ce ne spun copilașii acestia? Că nu își găsesc motivația învățării în sistemul actual. Elevii ne spun că, și în dialogurile fizice pe care le-am avut și în mediul online cu ei, aproape toți întind o mână spre mine cerând să fac ceva, ca această programă școlară să se schimbe.”, a declarat președinta INACO, Andreea Paul.
„90% dintre copii își iau ca reper informația pe care o primesc de la profesor”
„Nu spun că este prea greoaie, spun că nu este adaptată la viitor, că nu este despre ceea ce îi interesează pe ei sau despre ceea ce cred ei că urmează să se întâmple în viitor (n.r – programa școlară). Ceea ce este relevant în acel sondaj este că, copiii, într-o proporție covârșitoare, în proporție de 90% își iau ca reper informația pe care o primesc de la profesor. Deci e incredibil de important rolul profesorului, al învățătorilor, al profesorilor din școala gimnazială și din liceu pentru că sondajul s-a adresat elevilor din mediul preuniversitar și atunci este foarte important ca acești profesori să facă parte din categoria liderilor tehnologici.”, a mai declarat Andreea Paul.
„Unii sunt deja, dar ponderea lor este extrem de redusă, (n.r – întrebată de pregătirea profesorilor în domeniul digitalizării). De obicei, într-o catedră de profesori într-o școală gimnazială unul, doi dacă găsim trei suntem extrem de fericiți. Dar totul are un început. Adeseori, în școlile publice din România, părinții sunt mai avansați din punct de vedere digital și tehnologic.”, susține președinta INACO, Andreea Paul.
Importanța părinților în educația copilului
În educație nu este vorba doar despre școală, acolo copilul, în realitate, petrece doar câteva ore dintr-o zi, restul timpului îl petrece de obicei cu familia sau în comunitatea locală. Deci contează teribil de mult, este o triadă- profesori, părinți, elevi și atunci când această triadă este echilibrată și comunicarea este coerentă și armonioasă într-e ele, atunci lucrurile evoluează foarte bine în interesul copilului.
Ce își doresc să devină elevii?
„Foarte multi preferă să devină psihologi, ceea ce este uluitor. Ei sunt, de fapt, în căutarea propriului eu. Care este rolul meu pe pământ? În comunitatea mea? Cum îl identific? Atunci ei se îndreaptă spre zona de tehnologie, foarte puțini vor ajunge cu adevărat să urmeze aceste studii universitare, dar unii dintre ei vor rămâne pe această pasiune și curiozitate. În continuare vor să fie avocați, vor să fie medici, câțiva vor să fie ingineri, din ce în ce mai mulți vor să intervină în economia mediului, deci a prins foarte tare mesajul economiei verzi. Sunt interesați de ceea ce însemna calitatea aerului, a apei, calitatea vieții, evident și spre domeniul IT, dar când spun domeniu IT, mulți dintre ei spun ”vreau să devin programator” sau ”soft-inst”.
Ghidul meseriilor viitorului fiind la a-5-cea ediție, trasează un semnal al viitorului de alarmă, trebuie să fiți foarte atenți, meseria de ”programator” este automatizabilă prin inteligența artificială și este una dintre meseriile în curs de transformare radicală, chiar de dispariție. Așa cum dispar încet, încet, meseria de vânzător sau de asistent de manager sau de secretară, sau cel care răspunde în serviciile bancare sau de livrări produse sau de logistică, la telefon. Sunt în curs de dispariție cu viteză accelerată, de altfel, în toate rapoartele globale dedicate meseriilor viitorului semnalizează că până în anul 2025, care e poimâine, vor dispărea aproape 90 de milioane de locuri de muncă, adică de 4-5 ori populația României.
Dar apar aproape 100 de milioane de locuri de muncă noi în domenii noi cu meserii noi, cum ar fi manager de echipe mixte oameni-roboți, creatorul de checkboți, iată meserii care sunt ale prezentului. Dacă veți merge la fabrica de producție de componente auto sau dacă veți merge la IPEC- fabrica de porțelan din Alba-Iulia sau dacă veți merge la Arctic- fabrica care produce mașinile de spălat haine, deci lucruri pe care noi le avem în casă și fabricile acestea sunt peste 70% robotizate. Deci acei roboți au fost creați de către oameni, designul lor este făcut de către oameni, integrarea lor este coordonată de către oameni, mentenanța lor este asigurată de către oameni, dar aceste mașini inteligente devin din ce în ce mai inteligente.”, a declarat președinta INACO, Andreea Paul.
