Într-un interviu pentru PS News, deputatul PNL Alexandru Muraru, președintele liberalilor ieșeni, a explicat motivele pentru care alianța PNL-PSD-UDMR nu funcționează și la nivelul Municipiului Iași. Liberalul a precizat că, „de la bun început nu a existat, în cadrul coaliției de guvernare centrală, vreo condiționare că transferul de colaborare trebuie să coboare și la nivel local”. „Dacă mă întrebați care este principalul impediment în relația cu PSD, acesta are o formă și un nume, în persoana președintelui filialei județene PSD Iași (Maricel Popa – n.r.), care nu poate depăși momentul pierderii alegerilor din 2019 și care a devenit nefrecventabil nu doar în contextul potențial al unei coaliții locale, ci chiar în interiorul PSD”, a declarat Alexandru Muraru.
Liderul liberalilor ieșeni a vorbit și despre rezultatul alegerilor din Italia. Muraru susține că „declarațiile cu privire la politica externă, de exemplu, făcute de Giorgia Meloni cu privire la invazia Rusiei în Ucraina sunt corecte”. „Mă îngrijorează, într-adevăr, alianța cu partidele lui Salvini și Berlusconi, care au o agendă neclară în privința politicii externe și o apropiere care îngrijorează față de Rusia lui Putin. Și trecutul Giorgiei Meloni, felul ei agresiv de a conduce temele în societate care imprimă o anumită agresivitate, ridică multe semnale de întrebare, inclusiv alianțele și rețelele cu alte partide nefrecventabile din Europa”, a mai precizat Alexandru Muraru.
Nu în ultimul rând, Muraru a vorbit și despre ce ar însemna pentru România ca AUR să câștige alegerile în 2024. „AUR s-a născut din ură, este un partid extremist, neofascist, antisemit, de sorginte neolegionară, care răspândește demolarea valorilor și a instituțiilor pentru că știe că este un partid nefrecventabil pentru marea majoritate a românilor”, atrage atenția liberalul, care susține, de asemenea, că partidul condus de George Simion „reprezintă un pericol la adresa democrației românești prin instrumente fabricate în laboratoarele marilor dictaturi”.
PS News: Deși la București alianța PNL-PSD-UDMR pare că funcționează, sau cel puțin așa lasă impresia, nu aceeași situație este și la Iași. Care este principalul impediment în relația cu PSD, la Iași? Ați încercat găsirea unei soluții de colaborare, chiar de la vârful celor două partide, PNL și PSD?
Alexandru Muraru: De la bun început nu a existat, în cadrul coaliției de guvernare centrală, vreo condiționare că transferul de colaborare trebuie să coboare și la nivel local. Din fericire pentru ieșeni, PNL Iași, cea mai puternică organizație liberală din Moldova, conduce destinele Consiliului Județean Iași, Primăriei Municipiului Iași și altor 50 de primării (din care Municipiul Pașcani și orașul Podu Iloaiei) și are aproape 700 de consilieri locali și județeni. Astăzi, PNL Iași este prima forță politică în opțiunile ieșenilor și facem toate eforturile politice și administrative pentru a mulțumi așteptările lor. Dacă mă întrebați care este principalul impediment în relația cu PSD, acesta are o formă și un nume, în persoana președintelui filialei județene PSD Iași, care nu poate depăși momentul pierderii alegerilor din 2019 și care a devenit nefrecventabil nu doar în contextul potențial al unei coaliții locale, ci chiar în interiorul PSD. În condițiile în care îți pierzi relevanța în propriul partid și față de proprii miniștri, nu poți să aduci niciun beneficiu ieșenilor. Astăzi, sub administrație liberală, județul Iași a reușit să deblocheze proiecte majore care vor aduce beneficii consistente în perspectiva următorilor ani. Vorbesc aici de dezvoltarea Aeroportului Internațional Iași care, la finele anului 2023, va fi al doilea ca mărime din țară, de construirea parcurilor industriale, modernizarea și dotarea unităților spitalicești aflate în administrare locală, construirea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare, progresele pe care le-am făcut în marile proiecte de infrastructură rutieră și spitalicească, respectiv Autostrăzile A7, A8 și Spitalul Regional de Urgență Iași. Despre cele peste 1,5 miliarde care vor veni prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny pentru drumuri de interes local și județean, apă, canalizare, poduri etc. De pașii pe care îi face Sala Polivalentă. Acestea sunt doar câteva din proiectele de la care, în acest moment, nu se mai poate da înapoi și care vor fi palpabile în următorii ani. Oamenii vor rezultate, vor proiecte, s-au săturat să vadă dispute, de asta vedeți disperarea celor de la PSD la Iași: pentru că ei au ratat cei 4 ani la Consiliul Județean. De asta au pierdut alegerile în 20220, ieșenii au decis acest lucru, e un fapt confirmat. Reparăm acest timp pierdut.
PS News: Extrema dreaptă și-a revendicat victoria în alegerile legislative din Italia. Giorgia Meloni este pe cale să devină prima femeie premier, care va conduce cel mai de dreapta guvern italian de după al Doilea Război Mondial. Ce semnal oferă Italia în aceste zile întregii Europe?
Alexandru Muraru: Trebuie să vedem comportamentul guvernamental al noii coaliții de guvernare din Italia. Până acum, declarațiile cu privire la politica externă, de exemplu, făcute de Giorgia Meloni cu privire la invazia Rusiei în Ucraina sunt corecte. A condamnat din prima clipă invazia și chiar după câștigarea alegerilor a manifestat sprijinul pentru cauza Ucrainei. Totodată, trebuie să fim precauți când folosim cuvinte precum extremism în cazul cetățenilor de bună-credință care susțin valori tradiționale precum atașamentul față de biserică, familie, care au o preocupare față de identitatea națională. Adică acele valori ale conservatorismului democratic pe care s-a clădit fundația Uniunii Europene de astăzi. Dar dacă aceste valori sunt însoțite de atitudini anti-democratice, intoleranță, discriminare, xenofobie, atitudini homofobe sau chiar anti-semite, ele sunt demagogie și populism. Sperăm să nu fie cazul Giorgiei Meloni, noul prim-ministru italian. Un lucru îmbucurător că într-o țară care este recunoscută ca fiind patriarhală, o femeie a fost votată să conducă guvernul. Mă îngrijorează, într-adevăr, alianța cu partidele lui Salvini și Berlusconi, care au o agendă neclară în privința politicii externe și o apropiere care îngrijorează față de Rusia lui Putin. Și trecutul Giorgiei Meloni, felul ei agresiv de a conduce temele în societate care imprimă o anumită agresivitate, ridică multe semnale de întrebare, inclusiv alianțele și rețelele cu alte partide nefrecventabile din Europa. Dar dacă Berlusconi se lăuda într-o înregistrare că el va conduce de fapt guvernul, cred că vom asista la un eșec previzibil. Este de urmărit, sunt multe lucruri care se află în expectativă într-o evaluare a acestei noi coaliții.
PS News: AUR a transmis, printr-un comunicat oficial, că alegerile parlamentare din Italia sunt o lecţie pe care italienii o dau tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. „Poporul italian a decis să îşi ia soarta în propriile mâini şi să propulseze la putere un guvern patriotic”, susține formațiunea. În ce cheie ar trebui să interpretăm reacția AUR?
Alexandru Muraru: E o încercare ridicolă de a se ”lipi” de succesul coaliției de dreapta din Italia. Astăzi, partidul extremist și antidemocratic AUR, prin liderii acestuia, face o gravă confuzie între patriotism și ultranaționalism, promovând ura față de minorități și retorica putinistă, în contextul fragil al războiului din Ucraina. Giorgia Meloni nu a fost antivaccinistă, nu a lansat în spațiul public minciuni pentru a induce panică în perioada pandemiei. Ba mai mult, chiar s-a vaccinat. Giorgia Meloni este explicit anti-Rusia și nu există ambiguitățile pe care le regăsim la liderii AUR în contextul atacului ilegal și neprovocat asupra Ucrainei. Nu e nimic patriotic la AUR pentru că patriotism în România echivalează cu susținerea prezenței României în structurile euro-atlantice pentru a avea parte de umbrela de securitate a NATO și de investițiile străine care dezvoltă România. Ori, în cazul AUR, ei vor ca România să își întoarcă fața spre Est, ceea ce înseamnă, în fapt, o politică anti-națională.
PS News: Ce ar însemna pentru România ca AUR să câștige alegerile în 2024? Considerați că AUR reprezintă un pericol la adresa democrației Românești și a poziționării României în rândul statelor Uniunii Europene?
Alexandru Muraru: Libertățile civile, politice, religioase, diversitatea, toleranța, dreptul la demnitate, non-discriminarea, toate aceste lucruri sunt obținute cu sacrificii imense. Suntem datori să le apărăm cu orice preț atunci când democrația vede la orizont un mare pericol. Acest lucru este înțeles de societatea civilă și partidele politice democratice. Acum, răspunzând la prima întrebare, ca om cu o carieră politică suficient de îndelungată, vă pot spune că rezultatele alegerilor din 2024 vor continua să asigure parcursul de consolidare a democrației în România, democrație din paginile căreia AUR nu face parte. AUR s-a născut din ură, este un partid extremist, neofascist, antisemit, de sorginte neolegionară, care răspândește demolarea valorilor și a instituțiilor pentru că știe că este un partid nefrecventabil pentru marea majoritate a românilor. Ori demolarea, agresivitatea, ura, radicalizare le asigură supraviețuirea anti-sistem într-un context economic, geopolitic, social foarte complicat. Nu putem permite ca mesaje, exprimări, discursuri, acțiuni cu tentă extremistă, ultranaționalistă, xenofobă, antisemită, homofobă, minciunile și conspirațiile îngrozitoare, instigările la ură, la violență politică și simbolică împotriva adversarilor politici să-și facă din nou loc în viața publică și în forurile politice. AUR a utilizat în permanență tehnici abominabile pentru readucerea în viața publică a simbolurilor naziste sau fasciste. Încercările de reabilitare ale criminalilor de război de la tribuna Parlamentului, violența fizică și simbolică utilizată în spațiul public, amenințările cu moartea, proferarea de teorii conspiraționiste, utilizarea arsenalului revizionist, ultragierea memoriei victimelor Holocaustului prin folosirea mesajelor din perioada anilor 30-40, toate acestea vor trebui să ia sfârșit. Pentru a doua întrebare, răspunsul categoric este da! AUR reprezintă un pericol la adresa democrației românești prin instrumente fabricate în laboratoarele marilor dictaturi. Atacurile sistematice la instituțiile statului și decredibilizarea lor, incitarea la ură și violență, elogierea criminalilor de război, atacurile xenofobe și antisemite, toate fac parte din arsenalul extremist al AUR. Pe plan extern, după cum știți, liderii AUR sunt repudiați în toate statele democratice și nu vorbim doar de Uniunea Europeană, ci și de Statele Unite ale Americii. Singura instituție de sorginte internațională care a avut porțile deschise pentru acoliții lor a fost Ambasada Rusiei în România, o poveste pe care bine o cunoașteți. În rest, aceștia nu sunt primiți nicăieri, sunt nefrecventabili, nu vor fi niciodată parte din lumea rețelelor de organizații și instituții democratice care conferă legitimitate internațională, recunoaștere unui partid democratic. AUR are astăzi un lider cu dosare penale care se vor înmulți pe măsura infracțiunilor comise, am aflat recent cum provine dintr-o familie cu condamnări penale, fără surse de venit transparente, asta e de fapt adevărata față a acestor lideri. Nu soluții, nu rezolvarea prețurilor la energie, a prețurilor la alimente, stoparea inflației, ci un partid extremist care se revendică de la cele mai detestabile figuri și doctrine și care încalcă legea zilnic.
PS News: Revenim pe plan extern. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat, pe 21 septembrie, mobilizare parțială în Rusia și a amenințat din nou cu armele nucleare. Totodată, el a spus că vor fi asigurate „condițiile pașnice de organizare a referendumurilor” în zonele ocupate. Ce scoate la iveală, de fapt, această ultimă ieșire a președintelui rus? Simte Vladimir Putin că pierde războiul cu Ucraina?
Alexandru Muraru: Amenințarea cu arme nucleare nu este nimic altceva decât o retorică de intimidare folosită și în trecut, un semn al neputinței și al eșecului suferit de Rusia pe teatrul de război din Ucraina. Astfel de anunțuri extreme și necugetate reprezintă faza de precolaps a oricărui dictator. Am spus cu mai multe ocazii că la șapte luni de la debutul războiului, operațiunea specială, cum o numește Federația Rusă, de fapt o invazie barbară a unei țări suverane reprezintă un eșec de proporții. Rusia se află astăzi într-o criză politică majoră, într-un război categoric subestimat și care i-a adus pierderi uriașe. Societatea rusă este direct purtată în război și, chiar dacă la început a părut o afacere sau o chestiune a sistemului politic și a lui Putin, ceea ce se întâmplă după 21 septembrie arată practic că războiul trece direct în casa fiecărei familii din Rusia. Retorica nucleară și mobilizarea parțială a populației sunt, fără doar și poate, demersuri fără de întoarcere, iar în opinia mea, Putin va fi mai degrabă aruncat de la putere de către propriul sistem, decât de consecințele războiului din Ucraina, pentru că orice sistem politic are acest instinct de a se conserva și e aproape clar că nu toți cei care sunt în preajma lui Putin sunt de acord cu aceste demersuri. Când vorbim de referendumuri sau în general, orice înțelegere de natură pașnică, inclusiv istoria noastră ne-a educat ce înseamnă atunci când Rusia vorbește despre condiții pașnice, dacă ne amintim de moștenirea pe care România a primit-o după 1944, când a urmat cea mai lungă ocupație militară din istoria noastră de către un agresor. Este evident că organizarea referendumurilor și rezultatul lor vor fi pe măsura desfășurării așa-ziselor alegeri în Federația Rusă, sub fraudă și amenințare. Poziția României este una clară: țara noastră nu va recunoaşte referendumurile de anexare organizate de Rusia în zonele ocupate ale Ucrainei. România a spus răspicat încă din primele momente ale invaziei ruse că această agresiune nejustificată și neprovocată împotriva Ucrainei, care continuă de șase luni, reprezintă o încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU și a principiilor pe care se fundamentează ordinea internațională bazată pe reguli, ceea ce arată faptul că Moscova nu a pornit un război doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice. Ceea ce vreau să subliniez este că discursul de la Kremlin al lui Vladimir Putin de pe 21 septembrie, cel mai căutat criminal de război de pe planetă la momentul acesta, ne arată tuturor că prăbușirea sa și a Federației Ruse este un fenomen ireversibil! Declanșarea celui mai mare rapt teritorial din istoria Europei după cel de-al doilea război mondial (prin anexarea ilegală și nerecunoscută de către organismele și comunitatea internațională a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, după Crimeea in 2014) este finalul demonstrației de barbarie, primitivism, stalinism pur care a inclus declanșarea celui mai înfiorător război din Europa și a celei mai mari crize a refugiaților de pe continent din epoca postbelică! Solidaritatea euro-atlanticilor este și ea fără precedent. Cum tot fără precedent este siluirea rușilor de către un regim după moartea lui Stalin. O altă premieră este aceea nu doar a mobilizării forțate în Rusia (prima după cel de-al doilea război mondial), dar mai ales pedepsirea societății ruse. Vladimir Putin își va distruge țara iremediabil într-un ritm pe care nu-l anticipa nimeni, își va anihila propriul popor, va compromite pentru generații întregi numele Rusiei și va demonstra, irevocabil, că sistemul occidental și valorile sale reprezintă singurele variante viabile să apere umanitatea.
PS News: Sunt analiști care susțin, în acest context, că R. Moldova, aflată în calea tancurilor rusești, trebuie să se îngrijoreze în primul rând și să ia măsuri suplimentare de securitate. Este R.Moldova acum în pericol, mai mult ca niciodată? Ce rol ar trebui să aibă România într-un astfel de scenariu?
Alexandru Muraru: Orice scenariu trebuie luat în calcul de către orice guvern din Europa de Est. Este o realitate că au sporit riscurile de securitate în condițiile atacului ilegal, neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. România a jucat și joacă un rol activ în apărarea independenței și suveranității Ucrainei și, pe baza relațiilor speciale cu Republica Moldova, nu mă îndoiesc că se va întâmpla exact același lucru. România a fost un sprijin constant pentru Republica Moldova, mai ales în perioada pandemiei. Republica Moldova este statul prioritar al Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (ODA) a României. În ultimii 3 ani România a ajutat Republica Moldova cu 30 milioane euro pentru investiții în infrastructura școlară, iar în 2021 au fost donate 100.800 doze de vaccin, în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19. Vă mai aduc aminte că, în februarie în acest an, cele două guverne au avut o ședință comună, unde s-au luat măsuri cu impact mare pentru Moldova: un ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane de euro din partea României, reducerea tarifelor de roaming și acordul pentru construcția unui pod rutier la Ungheni. Sunt lucruri care, pentru o țară de dimensiunea Moldovei, înseamnă enorm. Mai mult, numai în 2020 (an de pandemie!), România a oferit, în domeniul educației, pentru tinerii basarabeni, burse în valoare de aproape 47 de milioane de euro. Nu cred că mai există un alt stat din UE care să ofere unui stat candidat, din afara UE, un asemenea suport! Mai mult, avem o datorie istorică de a proteja cei 1 milion de români care trăiesc dincolo de Prut, care au cetățenie română și care sunt parte din îndatoririle noastre și obligațiile noastre ca membru al comunității internaționale, de a le oferi protecție și asistență. Realitatea este că nici acum Rusia nu respectă neutralitatea Republicii Moldova, menținându-și în regiunea separatistă Transnistria trupe rusești și „forțe de menținere a păcii”. Președinta țării, Maia Sandu, a făcut pași pentru a-și consolida capacitatea de apărare a țării, dar evident că există nevoie de ajutor din partea lumii occidentale și acesta va veni negreșit.
