Într-un interviu pentru PSnews.ro, deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, a precizat că percepția potrivit căreia Uniunea Europeană se mișcă greu cu ajutoarele pentru criza generată de COVID-19, a fost alimentată de euroscepticii care vor să arate că Uniunea nu este solidară în vremuri de criză.
Europarlamentarul a susținut și că fiecare cetățean român care primește șomaj tehnic în această perioadă trebuie să știe că o parte din acești bani vin de la Uniunea Europeană. Mai mult, potrivit lui Siegfried Mureșan, criza generată de COVID-19 a arătat că nu putem avea o Uniune Europeană puternică, care să rezolve problemele oamenilor, dacă nu îi punem la dispoziție și instrumentele necesare.
„Am văzut că împreună putem face mai mult. Cred că acest lucru se va reflecta pe viitor în modul în care vom aborda provocările cu care ne vom confrunta”, spune liberalul.
Marinela Angheluș: Multă lume se întreabă de ce mișcă atât de greu Uniunea Europeană cu ajutoarele pentru criza generată de COVID-19. Ce le răspundeți?
Siegfried Mureșan: Răspunsul este că nu se mișcă greu. Această percepție a fost alimentată de euroscepticii care vor să arate că Uniunea Europeană nu este solidară în vremuri de criză. Uniunea Europeană a făcut deja foarte multe lucruri. Uniunea Europeană este solidară cu țările aflate în dificultate.
Spre exemplu, am votat acum 2 săptămâni, în Parlamentul European, să folosim 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru a sprijini sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile pe timp de criză.
3,1 miliarde de euro din acești bani îi revin României. Din aceste 3,1 miliarde de euro alocate României, autoritățile au anunțat deja că 350 de milioane de euro vor fi folosiți pentru achiziția de teste de detectare a COVID-19, tratament profilactic al îmbolnăvirii și echipamente medicale, iar 300 de milioane de euro vor fi folosiți pentru compensarea cheltuielilor bugetare cu plata șomajului tehnic al angajaților.
Tot acum două săptămâni, eu am cerut să folosim și restul de 4,1 miliarde de euro rămași în bugetul UE din 2020 pentru a combate această criză, iar Comisia Europeană a răspuns pozitiv și a venit deja cu un Pachet de solidaritate de 3 miliarde de euro. Sunt fonduri noi care vor fi folosite tot pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene, pentru a achiziționa echipamente medicale și de protecție, dar și pentru a sprijini producătorii europeni ai acestor echipamente. Sunt bani pe care îi putem folosi inclusiv pentru ridicarea de spitale temporare și utilarea lor.
Românii trebuie să știe că toate fondurile de mai sus sunt nerambursabile. Sunt bani din bugetul Uniunii Europene care nu mai trebuie înapoiați de statele europene.
Un alt lucru important realizat de Uniunea Europeană: a fost creată la nivel european prima rezervă comună de echipamente medicale pentru a fi folosită în situații de urgență în statul sau regiunea unde este cea mai mare nevoie. Această rezervă va finanța achiziționarea de echipamente medicale în proporție de 100% din bugetul Uniunii Europene. O parte din fondurile europene despre care vorbeam mai sus sunt special alocate pentru această rezervă. România este primul stat al Uniunii Europene care a primit acceptul să găzduiască o parte din această rezervă.
Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a suspendat taxele vamale și TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene pentru combaterea COVID-19. Este o măsură foarte bună pe care eu am solicitat-o Comisiei Europene încă de acum 3 săptămâni și este foarte bine că a fost adoptată. Multe dintre echipamentele de care au nevoie pacienții și personalul medical din România și din întreaga Europă trebuie importate din afara Uniunii Europene. Măsura propusă de mine și adoptată de Comisia Europeană facilitează importul acestor produse, iar echipamentele medicale și de protecție vor ajunge mai repede, mai simplu și la un preț mai mic la pacienți, la cadrele medicale și la toate persoanele care au nevoie de ele.
Marinela Angheluș: Comisia Europeană a propus, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca salariații să fie plătiți parțial de UE și parțial de firmele la care lucrează. Ce înseamnă mai exact această inițiativă?
Siegfried Mureșan: Comisia Europeană propune un instrument de 100 de miliarde de euro prin care să finanțeze scheme de împrumut ale țărilor europene pentru a reduce riscul șomajului cauzat de criza COVID-19.
Acest instrument va finanța, printre altele, scheme de lucru cu normă redusă lansate de guvernele europene pentru ca angajatorul afectat economic de criza generată de COVID-19 să nu mai fie nevoit să-și concedieze angajații.
Statul intervine și, prin acest instrument, preia o parte din cheltuiala cu salariul angajatului, urmând ca angajatorul să plătească doar o parte din salariu, corespunzătoare timpului lucrat de angajat. Spre exemplu, dacă, din cauza crizei, angajatul are de lucru în această perioadă doar 2 ore pe zi în loc de 8 ore pe zi, angajatorul îl plătește doar pentru acele 2 ore, iar restul salariului este plătit prin această schemă temporară de împrumut.
Mă aștept ca șomajul tehnic, așa cum este el definit în legislația românească, în care angajatul trimis în șomaj tehnic este plătit cu 75% din salariu, să poată fi finanțat din acest instrument. România a decis deja să aloce pentru plata șomajului tehnic 300 de milioane de euro din cele 3,1 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile care revin României, după cum menționam și mai devreme. Aceste fonduri nerambursabile sunt însă limitate, de aceea propunerea Comisiei Europene pentru înființarea unui instrument de 100 de miliarde de euro pentru scheme de împrumut ale țărilor europene pentru a reduce riscul șomajului cauzat de criza COVID-19 este bine-venită.
Fiecare cetățean român care primește șomaj tehnic în această perioadă trebuie să știe că o parte din acești bani vin de la Uniunea Europeană.
Marinela Angheluș: Cum ar trebui sa se reformeze UE după criza generată de coronavirus? Ce anume nu funcționează la acest moment?
Siegfried Mureșan: Avem nevoie de masuri concrete pentru a îmbunătăți situația din toate spitalele din țările europene. Avem nevoie de măsuri care să garanteze tuturor cetățenilor europeni că, oriunde se vor afla în Europa, vor beneficia de servicii medicale bune.
De aceea, eu am propus crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus în valoare de 50 de miliarde de euro.
Acest fond va avea doi piloni: primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro. El va fi inclus în Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Sunt fonduri europene nerambursabile, iar obiectivul va fi de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Concret, o parte din cheltuielile pe care le face fiecare țară în aceste zile de criză vor putea fi decontate din acest fond. Banii ar urma să fie accesibili în următorii doi ani.
Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro. Este un instrument care va funcționa în felul următor: Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare. Va ajuta, totodată, la dotarea spitalelor, astfel încât calitatea serviciilor medicale să crească, iar oamenilor să nu le mai fie teamă să se trateze într-o țară sau alta. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase și vor fi garantate de Bugetul Uniunii Europene.
Vestea bună este că Grupul PPE din Parlamentul European a anunțat deja că susține propunerea mea de a crea acest Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus. Urmează acum negocierea în Parlamentul European și ulterior, cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru ca acest Fond să facă parte din viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.
Marinela Angheluș: Marinela Angheluș: Comisia Europeană a anunțat o flexibilizare totală în utilizarea fondurilor europene pentru combaterea epidemiei de COVID-19. Ce se va întâmpla, mai exact?
Siegfried Mureșan: Așa cum vă spuneam, am votat în Parlamentul European propunerea Comisiei Europene de a utiliza 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru combaterea epidemiei de COVID-19. Fiind vorba de fonduri structurale, implementarea lor se face prin intermediul programelor operaționale administrate la nivel național.
Prin flexibilizarea acestor fonduri europene, Comisia Europeană merge mai departe și permite ca fondurile să fie transferate fără restricții la nivel național, atât între programe, cât și între categorii de regiuni de dezvoltare.
Țările europene vor avea acum flexibilitate maximă pentru a utiliza fondurile europene în mod cât mai eficient pentru a combate efectele COVID-19. Vor putea transfera banii exact la categoriile de cheltuieli care au cea mai mare nevoie.
O altă decizie foarte bună propusă de Comisie este eliminarea cofinanțării guvernelor naționale pentru toate categoriile de fonduri de coeziune. În felul acesta, ne asigurăm că putem folosi toate fondurile europene disponibile în combaterea acestei crize.
Marinela Angheluș: Ce alte măsuri are UE în vedere pentru combaterea efectelor provocate de COVID-19?
Siegfried Mureșan: Alte măsuri se referă la posibilitatea folosirii Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale, în valoare de 800 de milioane de euro, pentru criza generată de epidemia de coronavirus.
De asemenea, au fost suspendați timpii obligatorii de zbor pentru companiile aeriene în contextul epidemiei de coronavirus pentru a nu mai obliga companiile să zboare cu avioanele goale pe timpul crizei.
Mai mult, Comisia Europeană a organizat și continuă să organizeze, în numele țărilor membre, licitații comune pentru achiziția de echipamente medicale și de protecție, precum măști, ventilatoare, combinezoane și multe altele. În felul acesta, ne asigurăm că, printr-o licitație comună, obținem aceste echipamente de pe piețele internaționale la un preț mai bun și în condiții mai bune.
Marinela Angheluș: Cum credeți că se va schimba Uniunea Europeană după pandemia de coronavirus? E posibil să vedem schimbări majore?
Siegfried Mureșan: Toate țările lumii se confruntă în această perioadă cu o criză majoră care necesită măsuri imediate și în care, mai mult ca niciodată, statele europene trebuie să se sprijine reciproc. Și am văzut în ultimele săptămâni că Uniunea Europeană a demonstrat că este solidară. Am văzut că instituțiile Uniunii Europene sunt solidare între ele și mai ales sunt solidare cu oamenii din Europa. Am văzut că împreună putem face mai mult. Cred că acest lucru se va reflecta pe viitor în modul în care vom aborda provocările cu care ne vom confrunta.
În plus, această criză ne-a arătat că nu putem avea o Uniune Europeană puternică, care să rezolve problemele oamenilor, dacă nu îi punem la dispoziție și instrumentele necesare.
Iar Bugetul Uniunii Europene este unul din instrumentele cheie pentru a sprijini cetățenii europeni. Cu siguranță vor apărea multe crize pe care este imposibil să le prezicem acum. Un buget prea mic înseamnă că Uniunea Europeană nu poate răspunde crizelor care apar sau că asta se va face prin reducerea finanțării pentru prioritățile tradiționale. Eu de doi ani de zile susțin asta, iar de doi ani de zile există state membre care luptă pentru un buget mic, ceea ce înseamnă o Uniune Europeană slabă. Însă. acum, președinta Comisiei Europene a spus că va face propuneri de modificare a proiectului de buget al Uniunii Europene pe perioada 2021-2027 pentru a include un pachet de măsuri pentru a reveni după criza provocată de coronavirus. Este un prim pas.
