Cristian Bușoi, europarlamentar și vicepreședinte PNL, a vorbit, în exclusivitate pentru PS News, despre acuzațiile lansate de Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, care a spus că PNL ar fi controlat de serviciile de informații. Europarlamentarul PNL precizează că fostul ministru Drulă „inventează un adversar imaginar” deoarece USR „este în picaj”. „Acuzațiile false pe care le face Cătălin Drulă provin, de fapt, din neputința acestui partid de a veni cu un set de soluții pentru țară”, a declarat Cristian Bușoi, pentru PS News.
De asemenea, vicepreședintele PNL a explicat și cum funcționează sancțiunile economice impuse Federației Ruse, precizând că „sancțiunile încep să își fac efectul”.
PS News: Cătălin Drulă i-a atacat foarte dur pe președinte Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, spunând chiar că PNL ar fi controlat de serviciile de informații. Ce părere aveți despre aceste acuzații?
Cristian Bușoi: Am văzut interviul lui Cătălin Drulă. Am remarcat că la mai toate întrebările reporterului ce vizau explicarea acuzațiilor făcute de liderul USR, acesta spunea: nu știu, nu vreau să răspund. Cătălin Drulă vede că partidul este în picaj și începe să lanseze acuzații de acest gen. Acuzațiile false pe care le face Cătălin Drulă provin, de fapt, din neputința acestui partid de a veni cu un set de soluții pentru țară. Și atunci inventează un adversar imaginar pentru ca astfel să justifice inclusiv propriul eșec. Prioritățile României sunt astăzi gestionarea situației economice, a inflației, accelerarea absorbției și a investițiilor din fonduri europene, nicidecum pretinse și inventate scenarii. PNL guvernează. Trebuie să demonstrăm tuturor că PNL guvernează bine, în strictul interes al românilor și al României. PNL și-a ales în fruntea partidului omul potrivit pentru aceste vremuri și ne dorim să trecem toate aceste crize suprapuse cu bine. PNL crește și asta arată că am luat deciziile politice potrivite. România merge în direcția cea bună.
Uniunea Europeană a venit cu un nou pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei și există un embargo pe cărbunele rusesc. Până în prezent, au funcționat sancțiunile economice sau e nevoie de măsuri mai dure?
Sancțiunile încep să își facă efectul și se poate observa în mai mulți indicatori. Am văzut deprecierea rublei, faptul că Federația Rusă începe să aibă probleme cu plata datoriilor externe. Chiar zilele trecute, agenția de rating Moody’s anunța că cea mai gravă consecință a excluderi Moscovei din sistemul financiar înseamnă intrarea în zilele următoare în ”default”, adică în incapacitate de plată. Sancțiunile au efecte pe toate planurile, social, economic, militar. O armată se ține cu bani grei, iar scăderea economică și criza economică ce afectează Federația Rusă înseamnă mai puține fonduri în viitor pentru înzestrarea Armatei Roșii. În plan social, observăm că au apărut primele semne ale penuriei. Populația din Rusia se confruntă cu o lipsă a unor alimente de bază, ceea ce va crește rapid frustrarea în rândul populației. Firmele străine care și-au suspendat activitatea pe teritoriul Federației Ruse vor concedia oameni, nu vor mai plăti salarii, ceea ce va duce, de asemenea, la creșterea nemulțumirilor. Un alt palier al sancțiunilor vizează oligarhii, care erau pușculița lui Putin.
Chiar și guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina a recunoscut recent că economia Rusiei este aproape de colaps, că sancțiunile au afectat în principal piețele financiare și că acestea vor începe să lovească tot mai dur în economie.
Așadar, sancțiunile trebuie menținute și chiar suplimentate. Federația Rusă trebuie slăbită, trebuie adusă în stadiul în care să nu mai aibă forța să mențină trupele în Ucraina. Până acum, Ucraina a demonstrat un nivel incredibil de rezistență, împiedicând Rusia să își îndeplinească obiectivele inițiale ale războiului. Uniunea Europeană a reacționat rapid și decisiv introducând sancțiuni fără precedent care au lovit Rusia și pe complicele acesteia, Belarus. La nivelul UE se discută deja despre un al șaselea pachet de sancțiuni și inclusiv despre un embargou petrolier, pentru adoptarea căruia este nevoie însă de unanimitate. Federația Rusă a declanșat un război nedrept, neprovocat, comit crime în masă și trebuie opriți. Sancțiunile economice sunt o armă împotriva Federației Ruse. Ele trebuie folosite eficient, atât timp cât este cazul.
Ce ar trebui să facă România pentru a renunța la gazele rusești? Parteneriatul cu Azerbaidjan este o soluție?
În primul rând, românii trebuie să știe că România nu are o dependență mare față de gazul rusesc. Principalul lucru pe care trebuie să îl facem este să diversificăm sursele. De la gaz lichefiat, până la folosirea hidrogenului, a energiei nucleare și a energiei verzi.
Actualul guvern a făcut progrese mari în procesul de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Adoptarea actului normativ privind legea offshore ne va da posibilitatea, ca în scurt timp, să producem o cantitate mai mare de gaz. De asemenea, nu trebuie să uităm și de modul în care putem economisi, adică să eficientizăm din punct de vedere energetic clădirile, să investim masiv în încălzirea cu pompe de căldură. Desigur, orice parteneriat cu țări privind Azerbaidjan poate fi util. La fel de util cum va fi cumpărarea în comun a gazului de către țările UE, așa cm s-a reușit cumpărarea vaccinurilor anti-Covid. Decizia ca Uniunea Europeană să cumpere în comun gaze a fost luată de toți șefii de stat și guvern din UE la finalul lunii martie. Aceștia au decis să dea Comisiei Europene mandatul de a face achiziții comune de gaze. Platforma de achiziții comune a UE va fi deschisă și țărilor din Balcanii de Vest, precum și celor trei state cu care UE are acorduri de asociere: Moldova, Ucraina, Georgia.
