Parlamentul European (PE) a votat un raport care reprezintă primul pas pentru Croația în spațiul Schengen. În urma votului exprimat de europarlamentari, se vor elimina controalele de la frontiera dintre Schengen și Croația, ceea ce reprezintă un mare progres. Țara de la Mediterană are, astfel, șanse mari să devină parte din Schengen până la sfârșitul anului.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a explicat votul din Parlamentul European, precizând că „se estimează că în cursul acestui an va fi un vot pozitiv pentru Croația, separat de votul care ar putea fi dat pentru România și Bulgaria”. Într-un interviu pentru PS News, europarlamentarul a precizat că a propus posibilitatea ca România să atace la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un eventual vot negativ împotriva aderării țării noastre la spațiul Schengen. Victor Negrescu crede că CJUE ar putea chiar să decidă aderarea României la Schengen, deoarece respectăm criteriile tehnice de 11 ani: „Cred că această Curte de Justiție ar putea chiar să decidă că România, dat fiind faptul că a îndeplinit condițiile tehnice, ar trebui să fie primită din start în spațiul de liberă circulație”.
PS News: Are Croația șanse mai mari decât România pentru a fi parte din spațiul Schengen după acest vot din Parlamentul European?
Victor Negrescu: În prezent, acest raport al Parlamentului European confirmă faptul că Croația respectă criteriile specifice spațiului Schengen, așa cum România le respectă de 11 ani. Acest lucru conduce la posibilitatea ca Croația să meargă mai rapid decât România și Bulgaria spre aderarea la spațiul Schengen. Se estimează că în cursul acestui an va fi un vot pozitiv pentru Croația, separat de votul care ar putea fi dat pentru România și Bulgaria. Eu sper ca acest lucru să nu se întâmple, să avem cele trei state care intră împreună în spațiul Schengen, însă există această probabilitate a unei decuplări a Croației de România și Bulgaria în ceea ce înseamnă intrarea în spațiul Schengen.
PS News: Este România discriminată de statele membre care se opun intrării țării noastre în spațiul Schengen? Țara noastră este prezentată ca fiind cea mai coruptă, deși în privința indicelui corupției suntem pe locul 66, în timp ce Croația e pe locul 63, iar Ungaria pe locul 73, în raportul Transparency.
Victor Negrescu: Cred că acest lucru reprezintă o nedreptate. România nu este prezentată într-o manieră corectă de anumite state membre în ceea ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen, pentru că instituțiile europene, atât Parlamentul cât și Comisia Europeană, au spus din start că susțin aderarea României la spațiul Schengen. Aici vorbim de anumite guverne din Uniunea Europeană care au blocat România de-a lungul timpului și astăzi avem un singur Guvern de centru-dreapta, în Olanda, care a exprimat reticențe cu privire la extinderea spațiului Schengen și intrarea noastră în spațiul de liberă circulație. De aceea noi trebuie să fim foarte clari, foarte vehemenți și foarte preciși în această privință, apărându-ne dreptul. De aceea eu am evocat ca și posibilitate, în cazul unui vot negativ la adresa României, să mergem inclusiv în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a ne apăra dreptul. Eu sunt convins că Curtea de Justiție ne-ar da dreptate. Aderarea la spațiul Schengen nu are legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare sau alte instrumente pe zona juridică. Sunt lucruri separate, dar în ciuda acestui lucru, dar viitorul raport MCV cu privire la legile justiției din România va fi unul care va confirma că suntem în direcția cea bună inclusiv pe acest subiect, cum nu este cazul altor state membre ale Uniunii care s-au îndepărtat de la valorile comune ale Uniunii Europene. România se adaptează și din ce în ce mai mult, inclusiv pe acest palier, reușește să îndeplinească criteriile europene, în timp ce alte state, care iată sunt în spațiul Schengen, nu o fac.
PS News: Ce ar putea să facă Curtea de Justiție în cazul unui vot negativ pentru România? Ar putea să respingă votul negativ? Ar putea să ceară instituțiilor europene să ne primească în Schengen?
Victor Negrescu: Sunt multe state membre ale Uniunii Europene care au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii pentru a li se face dreptate. Este o procedură normală. Chiar Comisia Europeană a mers la Curte pentru a apăra dreptul european în fața unor state membre, a se vedea Ungaria sau Polonia. Cred că această Curte de Justiție ar putea chiar să decidă că România, dat fiind faptul că a îndeplinit condițiile tehnice, ar trebui să fie primită din start în spațiul de liberă circulație. Cred că ar putea să ne ajute în această direcție. Primul pas este să avem acel vot și să vedem după vot cum putem să procedăm. România nu poate să meargă la Curte fără un vot negativ. România de peste 20 de ori a încercat să supună la vot aderarea noastră la spațiul Schengen. Și tot timpul tot România a retras solicitarea de a avea respectivul vot. Fără o opinie negativă, fără un vot este complicat să mergi la Curte. Dacă nu se va întâmpla această situație este complicat tehnic să mergi la această instituție. Rămâne de văzut cum vom proceda în cazul în care pe 9 decembrie lucrurile nu vor merge în direcția pe care noi o dorim pentru țara noastră.
Olanda ne acuză de corupție și vrea MCV pentru România
Aderarea României la spațiul Schengen pare a fi, momentan, blocată de Guvernul Olandei, care în repetate rânduri a acuzat România că ar avea probleme cu corupția. Olanda a condiționat aderarea României la Schengen de două rapoarte MCV pozitive, însă nu aceleași criterii s-au aplicat pentru alte țări. Spre exemplu, Croația nu are MCV și nu a avut nici măcar când a aderat la Uniunea Europeană, cu toate că în raportul Transparency este pe locul 63, cu doar 3 locuri înaintea României. De asemenea, alte state care au probleme mult mai mari cu respectarea statului de drept, precum Ungaria și Polonia, sunt deja parte din Schengen și Olanda nu a cerut MCV pentru acestea.
Olanda este singurul stat care s-a opus public aderării țării noastre la spațiul de liberă circulație, dar nu este exclus să apară și alte țări care să voteze împotrivă. Suedia ar trebui privită cu atenție, deoarece partidul Democrații Suedezi se opune în Parlamentul European aderării României la Schengen, iar la alegerile din 2022, Democrații Suedezi fac parte din coaliția de guvernare, chiar dacă nu și-au trimis reprezentanți în guvern. Democrații Suedezi sunt cel mai mare partid care susține actualul guvern din Suedia, iar fără voturile lor premierul ar pierde majoritatea. Astfel, în cazul în care Democrații Suedezi vor decide că Guvernul Suediei trebuie să voteze împotriva aderării României la Schengen, sunt șanse mari ca premierul să le accepte solicitarea.
Într-un interviu pentru PS News, europarlamentarul Charlie Weimers, din partidul Democrații Suedezi, a explicat motivele pentru care se opune aderării României la Schengen, precizând că partidul său respinge această aderare: „Democrații Suedezi se opun aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Conform departamentului operațional al poliției suedeze, NAO, bandele străine jefuiesc bătrâni, sparg case, se implică în traficul de persoane și chiar fură combustibil, echipamente agricole și motoare de pe bărci în valoare de miliarde de coroane în fiecare an. Spre exemplu, jumătate din spargerile din Suedia sunt comise de bande criminale organizate care provin din alte țări, inclusiv din România și Bulgaria. Vom continua să ne opunem atât timp cât aderarea României va face viața mai ușoară bandelor criminale.”
