A fost nevoie de patru ani pentru ca Italia să ia în considerare ruperea relației sale speciale cu președintele chinez Xi Jinping, scriu autorii Giorgio Leali, Stuart Lau, Gregorio Sorgi, in POLITICO.
În 2019, Italia a devenit prima țară din rândul G7 care s-a alăturat programului global de infrastructură al Chinei, Inițiativa Belt and Road (BRI), spre surprinderea aliaților din Occident.
Acum, liderul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, este pe punctul de a le spune omologilor săi din G7 că este pregătită să rupă legăturile cu proiectul istoric de politică externă al lui Xi, potrivit unui diplomat italian de rang înalt familiarizat cu dezbaterile guvernului său.
Meloni nu a luat încă o decizie finală, discuția de la Roma concentrându-se mai degrabă pe modul în care se va efectua ieșirea din Belt and Road, a declarat diplomatul, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza naturii delicate a subiectului.
Dacă părăsirea inițiativei va avea loc, o astfel de mișcare ar reprezenta o schimbare dramatică în relațiile dintre Italia și China, plasându-o pe Meloni în tabăra țărilor sino-sceptice, condusă de președintele american Joe Biden. De asemenea, ar însemna o lovitură pentru politica emblematică a lui Xi, putând determina alte țări să urmeze exemplul Italiei.
Deși există încă diviziuni cu privire la cât de departe ar trebui să meargă Europa în a se alătura sprijinului american pentru apărarea Taiwanului, există un consens transatlantic tot mai mare cu privire la necesitatea de a rezista jocurilor de putere economică ale Chinei.
Dar nu este un proces de calcul simplu pentru Italia. Susținătorii BRI avertizează că o ruptură de China ar afecta afacerile italiene.
„Relația cu SUA este într-adevăr pe ce a pariat [Meloni] pentru a-și stabili acreditările internaționale”, a declarat Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali, un think tank cu sediul la Roma.
În urmă cu patru ani, Italia a devenit prima țară din UE care s-a alăturat BRI, strategia amplă a lui Xi de dezvoltare a infrastructurii pentru a investi în 150 de țări și entități internaționale. În cadrul acestui program, China finanțează construcția de porturi, poduri, căi ferate și zgârie-nori, printre alte proiecte din întreaga lume.
O întrebare deschisă
Meloni nu a anunțat clar dacă va scoate Italia din BRI, dar a indicat săptămâna trecută că „dezbaterea este deschisă”. Se așteaptă ca ea să semnaleze calea de urmat a țării în timpul reuniunii G7 de la Hiroshima din această săptămână (19-21 mai), deoarece alți lideri, precum președintele Joe Biden, ar putea ridica problema, potrivit unui diplomat și unui oficial UE care au vorbit sub rezerva anonimatului.
Acordul dintre Roma și Beijing ar urma să fie reînnoit automat pentru încă cinci ani în martie 2024, dacă niciuna dintre părți nu se retrage. Subsecretarul italian pentru afaceri externe, Giorgio Silli, a declarat miercuri că „o reflecție atentă este în curs de desfășurare” și a precizat că decizia va fi luată „ținând cont” de politicile privind China ale NATO, G7 și UE.
Acordul a fost conceput pentru a stimula comerțul și a îmbunătăți conectivitatea dintre Italia și China. Dar acesta nu și-a atins ambițiile, deoarece Beijingul nu a reușit să reducă barierele pentru întreprinderile italiene, iar guvernele succesive de la Roma au adoptat o poziție din ce în ce mai dură față de administrația lui Xi.
De asemenea, UE a creat propria inițiativă rivală Global Gateway pentru a contracara BRI a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va colabora cu Biden și cu prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, pentru un angajament trilateral privind infrastructura, în marja reuniunii de la Hiroshima.
Acest lucru plasează Italia într-o poziție delicată, având statutul special de singură națiune din G7 care face parte din inițiativa Beijingului. Italia a aderat la proiect chiar în momentul în care opinia publică occidentală se întorcea împotriva Chinei din cauza modelului său din ce în ce mai autoritar și a practicilor comerciale neloiale.
Riscuri de viitor
Susținătorii acordului cu China, pe de altă parte, rămân ferm convinși că Italia are de pierdut dacă renunță la acest acord.
Una dintre figurile centrale în negocierile cu Beijingul a fost subsecretarul pentru industrie Michele Geraci, un fost bancher care predă finanțe în universitățile chineze de peste un deceniu.
„A fi atlantist, membru al NATO, nu înseamnă că nu poți face înțelegeri cu China”, a declarat Geraci în timpul unui interviu telefonic din China, subliniind că alte țări din UE care sunt, de asemenea, membre NATO au aderat la BRI. El a subliniat, de asemenea, că și SUA au încheiat un așa-numit acord de primă fază cu China.
Pentru Geraci, părăsirea BRI ar face viața mai dificilă pentru exportatorii italieni în China, un argument cheie adus de sindicatele din mediul de afaceri care au susținut acordul în speranța că acesta va duce la un acces mai bun la piața chineză.
Exporturile Chinei către Italia au crescut cu 51% între 2019 și 2022, în timp ce importurile sale din țara UE au crescut cu doar jumătate (26%) în aceiași ani, potrivit Agenției pentru Comerț din Italia.
„Dacă ne luptăm de la egal la egal cu China, târâți de această viziune de decuplare, ne vom paraliza economia”, a spus Geraci.
