România nu a avut niciodată în ultimii 30 de ani o hartă exactă a riscurilor catastrofale (cutremur, inundație și alunecări de teren). S-a lucrat constant cu aproximări bazate pe datele cercetate în perioada de dinainte de ’90, când numărul și structura clădirilor erau cu totul altele. Totuși, o părere despre zonele unde se produc și s-ar putea produce în continuare cele mai mari pagube materiale ne putem face din datele raportate de firmele de asigurare.
Teoretic, firmele de asigurare sunt primele interesate să cunoască cu cât mai mare exactitate riscurile la care sunt expuse clădirile din România, în funcție de zonă, având în vedere că ele stabilesc tarifele pentru polițele de locuință în funcție de riscuri. Practic, însă, firmele de asigurare merg rareori în profunzime, preferând să folosească estimările mai degrabă generale făcute de companiile de reasigurare (firme care „asigură asigurătorii”, întărind astfel capacitatea de plată în caz de daună). Aceasta se întâmplă în primul rând pentru că piața din România are un potențial redus și se zbate de ani de zile în jurul procentului de 20% din locuințe asigurate, cel mai mic din Europa, scrie economica.net.
Totuși, datele raportate de firmele de asigurare ne pot arăta un peisaj al riscurilor, având în vedere că „eșantionul reprezentativ” depăășește 1,6 milioane de polițe de asigurare facultativă a locuinței, câte erau la finalul lui 2022.
În 2022, ca în 2021, 2020….și ca întotdeauna
Anul 2022 nu s-a remarcat în mod deosebit în contextul ultimului deceniu. Pool-ul de Asigurare Împotriva Deazstrelor (PAID) a reușit să vândă doar marginal mai mult decât o face de obicei, în ciuda campaniilor plătite cu zeci de mii sau chiar sute de mii de euro.
De partea cealaltă, pe piața liberă, numărul asigurărilor facultative de locuință, în fapt singurele produse de asigurare în adevăratul sens al cuvântului, a crescut și el ușor. La final de 2022, arată calculele noastre bazate pe numărul polițelor în vigoare la 9 luni din 2022 și pe dinamica înregistrată în perioada amintită, erau valide în jur de 1,6 milioane de polițe facultative de asigurare, cu până în 100.000 mai mult decât la final de 2021.
Dacă din aceste cifre, ale PAID și ale asigurătorilor de pe piața liberă, am scoate Bucureștiul, Ilfovul și orașele mari din Ardeal, nu ar rămâne mai mult de jumătate din acest număr.
Județele unde s-a plătit cel mai mult şi cel mai puțin pe daune din inundații, cutremur și alunecări de teren. Surprize în top
O analiză pe județe a situației asigurărilor facultative de locuință scoate la iveală o realitate aparent surprinzătoare. Câteva dintre județele pe care le considerăm masiv expuse la catastrofă sunt, în fapt, la coada listei. Sigur că, vorbind despre catastrofe, un singur eveniment poate schimba situația, însă, până acum, datele arată că cele mai mari plăți raportat la numărul de contracte s-au făcut în zone la care mulți nu se așteptau. Iar istoricul de daunalitate este principalul instrument de analiză inclusiv în calculele firmelor de asigurare.
Așadar, potrivit calculelor noastre, bazate pe date din perioada 2020-2022, arată că județele unde s-au făcut cele multe plăți raportat la numărul de contracte în vigoare la final de perioadă sunt Buzău, Constanța, Caraș-Severin, Olt și Alba. În ceea ce privește județele cu cele mai puține plăți, cea mai mare surpriză pare a fi Vrancea, epicentrul cutremurelor din România, unde s-au plătit doar în jur de 4,9 lei per contract de asigurare, în timp ce s-au încasat, în medie, 140 de lei sub formă de primă de asigurare. Menționăm că ne-am raportat exclusiv la plățile pentru cele trei riscuri catastrofale, adică inundație, cutremur și alunecări de teren și doar la ce s-a plătit în baza asigurărilor facultative. Am calculat raportat la perioada contractuală clasică, adică un an.
