Aflat în pragul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, Guvernul Dăncilă pare împăcat cu gândul că România va fi sancționată pecuniar, în premieră, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cel puțin asta reiese dintr-o adresă transmisă de la Ministerul Afacerilor Externe, în care România cere Curții o amânare de 1 lună în procesul cu Comisia Europeană. Dacă va fi într-adevăr condamnată, România va fi prima țară care va deține președinția Consiliului UE în situația aceasta, după cum au arătat anterior oficiali ai MAE, o rușine pentru noi.
În 29 august 2018, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că autoritățile naționale – Guvernul și Parlamentul – nu au transpus, prin lege internă, o directivă europeană din anul 2015, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Guvernul Dăncilă a încercat fără succes să amâne decizia Comisiei de a depune la instanță sesizarea. Iată că acum, când România este deja dată în judecată, Guvernul Dăncilă încearcă să obțină și de la instanță o amânare în proces, potrivit unor informații provenind din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Până la data oficială de 29 octombrie 2018 (plus 10 zile de grație, din motive de distanță), România este obligată să depună la instanța de la Luxemburg memoriul în apărare, în procesul cu Comisia Europeană. Într-o nouă adresă, datată 5 octombrie 2018, intrată în posesia HotNews.ro, agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a solicitat instanței europene o păsuire de 1 lună pentru depunerea acestui memoriu prin care Guvernul ar trebui să se apere pentru întârzierea introducerii prevederilor directivei UE privind combaterea spălării banilor în legislația națională.
Problema este că Guvernul pare că a „depus armele” și s-a împăcat cu ideea că vom fi condamnați de CJUE, iar românii vor plăti din bugetul de stat amenda pentru faptul că politicienii nu și-au îndeplinit obligațiile de a transpune legislația UE de combatere a spălării banilor în legea națională.
„În orice caz, sancţiunile pecuniare ce vor fi stabilite în cauza C-549/18 nu ar trebui să ignore faptul că, în legislaţia naţională, există norme care transpun, chiar şi parţial, Directiva 2015/849” – scrie, în adresa către CJUE, Radu Canțăr, un avocat din Craiova, pe care premierul Viorica Dăncilă l-a pus, în mai 2018, subsecretar de stat în MAE, agent guvernamental al țării în fața CJUE.
