Economistul Lucian Isar a acordat, miercuri, un interviu scris pentru PSnews.ro, în care a vorbit despre recentele legi trecute prin Parlament care au enervat băncile, precum și despre fondurile de dezvoltare propuse de către PNL și PSD.
Alte subiecte discutate cu fostul ministru delegat pentru Mediul de Afaceri din cabinetul Ponta 1 s-au referit la riscul de infringement cu care România se confruntă din partea Comisiei Europene și dosarul penal de la DNA cu privire la împrumutul contractat de la FMI, în martie 2009, de către Guvernul în fruntea căruia se afla atunci Emil Boc.
Valentin Busuioc: Subiectul momentului se referă la riscul de infringement al Comisiei Europene asupra României, că urmare a aşa-numitei Legi a supermarketurilor. Anunţul a fost făcut chiar de către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. În ce măsură consideraţi că acest risc este materializabil?
Lucian Isar: România nu a avut cea mai fericită poziţie în negocierile cu partenerii europeni pe multe subiecte economice. Într-o negociere, poate este mai important cine şi cu ce argumente susţine o cauză decât validitatea ei. Din această perspectivă, este dificil de estimat cât de bine va fi susţinută poziţia exprimată prin lege la Comisia Europeană şi, respectiv, care sunt modificările minimale necesare pentru a evita o procedura de infringement. După cum ştiţi, evitarea se poate face în unele cazuri doar prin adăugarea sau scoaterea unui paragraf. Dincolo de acest episod, redesenarea capitalismului românesc trebuie să continue. Perioada lipsită de orice interes pentru bunăstarea cetăţenilor trebuie să se încheie.
Valentin Busuioc: Un caz pe care, din păcate, presa generalistă nu a bătut prea multă monedă se referă la dosarul penal deschis de către DNA privind împrumutul luat de la FMI în 2009, dar clasat recent. În ce măsură estimaţi că speța va fi redeschisă şi ce implicaţii apreciaţi că va avea asupra celor denunţaţi?
Lucian Isar: Nu am văzut ce cuprindea susţinerea plângerii. Probabil, a fost o tratare generală, de vreme ce procurorul a invocat părerea unor specialişti în economie, potrivit cărora România avea nevoie de o centură de siguranţă. Eu nu cred că e o situaţie în care se poate cita din fostul preşedinte Băsescu drept specialist în economie ori că se poate opera cu metafore. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Paul Romer, spune foarte clar că „o politică monetară restrictivă poate aruncă o economie în recesiune”. Este exact ce a făcut Isărescu în 2008, provocând scăderea economiei de la plus 8,6% în 2008 la minus 7,1% în 2009. Practic, a acţionat cu toate instrumentele aflate la dispoziţie pentru frânarea economiei.
O cercetare a unui procuror va descoperi că în minutele şedinţelor de Consiliu de Administraţie al BNR există elementele pentru a conclude că:
– Isărescu ştia că măsurile vor afecta major economia României;
– Isărescu a modificat date economice şi estimări pe parcurs, pentru a justifica dimensiunea împrumutului de la FMI;
– Isărescu a amplificat contracţia economică, pentru a justifica ex-post nevoia de finanţare;
– Isărescu a finanţat la preţuri preferenţiale bănci private în detrimentul Statului Român şi a plătitorilor de impozite;
– Isărescu a dezinformat Parlamentul României.
Este o speţă mult mai simplă decât pare şi nu este despre oportunitatea deciziei, ci despre ce a făcut Isărescu pentru a provoca o astfel de decizie.
Valentin Busuioc: Ce aşteptări aveţi de la Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR), propus de către PNL, şi ce avantaje credeți că are acesta în raport cu Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), avansat de către PSD?
Lucian Isar: România are o nevoie acută de investiţii. Singura performanţă notabilă a ultimei guvernări PSD a fost că a bătut record după record la reducerea investiţiilor în economie. Desigur, PSD a dat vina pe DNA, de parcă DNA ar fi făcut investiţia nefuncţională de la Secţia de Arşi sau autostrada surpată. FRDUR are menirea de a umple acest deficit de finanţare a economiei. Fără investiţii, nu putem vorbi despre dezvoltare economică sau convergenţă reală. Este un fond care funcţionează în tandem cu Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi permite finanţarea unor proiecte pentru care nu s-au găsit bani nici la buget, nici în alocările de fonduri europene. Aş menţiona centura Bucureştiului, autostrada Iaşi-Târgu Mureş, cei 8 mari poli de dezvoltare (ca de exemplu Valea de Aeronautică şi Mecatronică de la Braşov, Cluj Innovation City etc.). Propunerea PSD este doar o suprastructură birocratică în care să-i parcheze pe cei rămaşi în afara listelor. Este o nouă soluţie de căpuşare a companiilor statului.
Valentin Busuioc: Recent, PNL a susţinut o serie de legi care au stârnit ample dezbateri: Legea dării în plată, cea a conversiei creditelor în franci elveţieni şi, nu în ultimul rând, proiectul care prevede ca multinaţionalele să plătească impozitul pe profit în România. În opinia dumneavoastră, cum vor influenţa aceste legi (inclusiv cea din urmă, dacă va fi promulgată) economia naţională?
Lucian Isar: Noi suntem în mijlocul unei revoluţii, o transformare profundă a sistemului capitalist de tip oligarhic implementat de gruparea Iliescu-Isărescu în perioada ’90-’92. Toate iniţiativele de care vorbiţi ne apropie de capitalismul american şi ne îndepărtează de cel rusesc, implementat de Elţîn şi Gaidar, tot în ’90-’92. Darea în plată are în SUA echivalent pe care îl găsiţi în spatele plăcuţelor pe care scrie „Foreclosure”, conversia o găsiţi în SUA sub forma legislaţiei care interzice practicile înşelătoare la vânzarea produselor financiare, iar regulile de evitare a erodării bazei de impozitare nu sunt evitate de companiile ce operează în SUA, decât cu riscul de a afla ce înseamnă IRS (Fiscul din Statele Unite – n.r.). În rezumat, România se mişcă în paşi repezi spre normalizarea regulilor de operare a economiei de piaţă. Implementarea unei directive europene ce ajută companiile cu capital românesc să concureze pe aceleaşi baze trebuie salutată şi grăbită.
