Un legislator democrat din statul Rhode Island, membru al Congresului SUA, a înaintat vineri, 7 iulie, un proiect de lege pentru blocarea vânzării de avioane de vânătoare multirol F-35 către Turcia din cauza unui atac asupra protestatarilor de lângă reședința ambasadorului Turciei din Washington, care a avut loc pe 16 mai. Votul din Congres privind admiterea amendamentului urmează să aibă loc miercuri, 12 iulie.
David Cicilline, membru al Comitetului pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, camera inferioară a Congresului, a propus această interdicție ca amendament la Actul de autorizare a apărării naționale, o lege adoptată luna trecută de Camera Reprezentanților, la propunerea Comitetului pentru Forțele Armate din Parlamentul federal al SUA. Camera Reprezentanților ar urma să examineze miercuri, 12 iulie, propunerea de amendare al acestui document legislativ, coordonându-se ulterior cu Senatul SUA în vederea aprobării în lectură definitivă a propunerii.
Turcia, pe cale să piardă cele 100 de avioane de luptă F-35 din cauza relației tensionate cu SUA
Amendamentul Cicilline subliniază relațiile complicate ale SUA cu Turcia, aliat-cheie al NATO care permite SUA să utilizeze baza de aviație militară de la Incirlik. Președintele Recep Tayyp Erdogan a adresat critici Washingtonului oficial din cauza susținerii acordate de SUA grupurilor kurde care luptă împotriva organizației teroriste ”Statul Islamic”.
Administrația Trump s-a aflat într-o poziție delicată, elogiind constant Turcia în ciuda criticilor tot mai frecvente cu privire la devierea aceastei țări spre autoritarism în urma eșuării tentativei de lovitură de stat militară de pe 15 iulie 2016, în care un grup de ofițeri de rang înalt ai armatei turce au plănuit să-l înlăture de la putere pe Erdogan și formațiunea politică a acestuia, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP – Adalet ve Kalkınma Partisi, n.r.).
Turcia planifică în prezent să achiziționeze peste 100 de aparate de zbor F-35A în variantă convențională de decolare și aterizare. Primele aeronave militare din această clasă ar trebui să ajungă în Turcia în 2018.
La fel ca alte state partenere cu SUA în programul de construcție al avionului F-35, coordonat de corporația americană Lockheed-Martin, parte din complexul industrial militar al SUA, Turcia participă la baza industrială a proiectului. Principala responsabilitate a statului turc constă în construirea unui centru de întreținere a motoarelor de F-35, facilitate care ar urma să fie utilizată și de țările europene care vor achiziționa și utiliza, în perspectivă, aeronava militară cu avionică Stealth (care permite navigarea fără a fi detectată de radare ostile, n.r.).
Amendamentul Cicilline ar urma să blocheze transferul aeronavelor F-35 către statul turc până când președintele SUA, Donald Trump, va stabili că guvernul Turciei cooperează cu autoritățile americane în dosarul penal care a investigat și a pus sub acuzare angajații guvernamentali turci implicați în atacurile din 16 mai.
Procurorii SUA vizează sancționarea penală a gărzilor de corp ale lui Erdogan
Oamenii legii din SUA au pus sub învinuire luna trecută 12 membri ai dispozitivului de securitate al președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, după ce aceștia ar fi fost surprinși de camerele video bătând protestatari în timpul vizitei lui Erdogan la reședința ambasadorului turc în SUA.
SUA nu le-ar mai vinde turcilor nici măcar pistoale
Amendamentul Cicilline este doar unul din cele trei care au fost înaintate în Camera Reprezentanților din SUA în urma incidentului din 16 mai. Reprezentantul republican din statul Michigan, Dave Trott, a propus un alt amendament care ar urma să blocheze vânzarea unui lot de pistoale semi-automate Sig Sauer în valoare de 1.200.000 de dolari către Turcia.
Scrisoarea oficială a lui Trott în care acesta atenționa Camera Reprezentanților asupra subiectului a strâns 36 de semnături ale oficialilor de rang înalt din Congresul SUA, inclusiv președintele Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților, reprezentantul republican din statul California Devin Nunes, membrul aceleiași comisii Adam Schiff, dar și senatorii democrați Ben Cardin (din statul Maryland) și Jeanne Shaheen (din statul New Hampshire).
Al treilea amendament îi aparține reprezentantului democrat din statul Virginia, Don Beyer. Acesta a propus ca ofițerilor turci din serviciul de pază și protecție al președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, să le fie interzis accesul în Statele Unite fiindu-le aplicată o interdicție la obținerea vizei pentru vizitarea SUA. De asemenea, Beyer dorește ca administrația Trump să ofere detalii despre incident și despre acțiunile Departamentului de Stat întreprinse pentru a oferi compensații victimelor luptelor de stradă și pentru a remedia breșele de securitate admise cu ocazia incidentului din 16 mai. Toate cele trei amendamente urmează să fie introduse în procedura parlamentară din Congresul SUA miercuri, 12 iulie, informează Defensenews.com.
Deputați suedezi îl vor arestat pe Erdogan și pe prim-ministrul turc Binali Yildirim, dacă aceștia vor intra în țara scandinavă
În plus, 5 parlamentari din Suedia au depus marți, 11 iulie, o plângere penală la Procuratura publică din capitala acestei țări, Stockholm, pentru crime de razboi și împotriva umanității împotriva lui Erdogan și a guvernului turc.
Sesizarea vizează conflictul militar de joasă intensitate din sud-estul cu majoritate kurdă a Turciei. Începută în 1984, confruntarea armată dintre militarii Republicii Turce și insurgența kurdă a făcut peste 40.000 de victime, ostilitățile traversând un nou val de amplificare din 2015 până în prezent, transmite Digi24.
Șeful statului turc ar putea primi mandat de arestare în Suedia, urmând să fie reținut de autoritățile suedeze în cazul în care ar vizita această țară, cu condiția ca Procuratura publică din Stockholm să ofere o apreciere pozitivă plângerii parlamentarilor suedezi. Sesizarea parlamentarilor suedezi îi vizează și pe membrii Guvernului Republicii Turce, inclusiv pe premierul Binali Yildirim.
Noile măsuri anunțate de SUA și Suedia pot umple paharul răbdării lui Erdogan
În cazul în care Congresul SUA și Procuratura Suediei vor da curs inițiativelor legislatorilor americani și suedezi, relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană, pe de o parte, și Republica Turcă, pe cealaltă parte, vor primi o nouă lovitură.
În ce măsură această lovitură va prejudicia raporturile deja foarte încordate dintre Turcia, posesoarea celei de-a doua armate ca mărime din NATO după cea a SUA, și lumea occidentală, este foarte greu de anticipat. Însă Recep Tayyp Erdogan nu a dat niciun semn, până acum, că ar fi dispus să dea înapoi și să admită concesii privind democrația și drepturile omului din partea guvernării turce pe care o controlează cu mână de fier.
Mai curând, măsurile punitive ale puterilor occidentale l-ar putea determina pe șeful statului turc să pună în practică noi măsuri de reprimare a opoziției și minorităților confesionale sau grupurilor de presiune și organizațiilor non-guvernamentale din Turcia.
Amintim că pe lângă SUA și Suedia, lista țărilor care au adoptat sau adoptă măsuri împotriva guvernării de la Ankara este completată de Germania, Olanda și Austria.
În afară de Suedia și Austria, celelalte trei țări menționate sunt aliatele formale ale Turciei în NATO. Forțele armate ale SUA, Germaniei și Olandei se află printre principalele trupe aliate care asigură protecția flancului european estic al Alianței nord-atlantice.
