Ministerul Afacerilor Externe reacționează după ce, miercuri, un bărbat a intrat cu mașina în gardul Ambasadei Rusiei din București și apoi și-a dat foc. Astfel, într-un comunicat de presă remis PS News, MAE respinge luarea de poziție de astăzi a Ambasadei Federației Ruse la București în urma incidentului regretabil care a avut loc în această dimineață.
Astfel, MAE consideră ca pripită și complet nepotrivită și inoportună calificarea în orice fel a acestui incident.
MAE respinge totodată orice atribuire de context sau semnificație politică acestui incident tragic și face apel ca Ambasada Federației Ruse să manifeste reținere maximă în oferirea oricăror interpretări înaintea finalizării anchetei autorităților responsabile. Până la finalizarea anchetei și comunicarea rezultatelor acesteia de către autoritățile române competente, orice fel de ante-pronunțări reprezintă doar speculații nefondate.
„MAE evidențiază, în mod special, că nu a fost afectată integritatea personalului Ambasadei Federației Ruse în România și a clădirii acesteia.
MAE atrage atenția că instituțiile responsabile din România au dispus, încă din data de 24 februarie 2022, ca dispozitivul de pază și protecție alocat Ambasadei Federației Ruse să fie suplimentat. În plus, la 5 martie, a fost dispusă o nouă măsură de consolidare a efectivelor de protecție a Ambasadei Federației Ruse, prin alocarea unui noi echipe de patrulare, sprijin și intervenție. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că aceste măsuri de suplimentare a efectivelor de protecție au fost dispuse inclusiv pentru a veni în mod operativ în întâmpinarea solicitărilor Ambasadei Federației Ruse.
MAE reiterează, și cu acest prilej, condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea și în alte localități din Ucraina, pentru care răspunderea aparține Rusiei, fiind comise în zone din Ucraina aflate sub ocupația forțelor armate ruse la momentul comiterii lor. România consideră că este foarte important ca toți cei care au comis aceste fapte să fie investigați, aduși în fața justiției și să răspundă pentru faptele lor”, se mai arată în comunicatul MAE.
Cine este bărbatul care a intrat cu mașina în porțile Ambasadei Rusiei
Președintele Asociației TATA, Bogdan Drăghici, a murit miercuri dimineață după ce mașina în care se afla a lovit cu putere gardul metalic de la Ambasada Rusiei și a ars într-un incendiu.
Drăghici a fost reținut de procurori și arestat preventiv mai multe luni în 2019 într-un dosar de viol cu minori. El a fost acuzat de procurori că și-a abuzat propria fiică. Marți, 5 aprilie, Drăghici a primit sentința în prima instanță. El a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la 15 ani și 4 luni de închisoare. El putea face recurs.
Bogdan Drăghici a fost directorul general adjunct al Institutului Național de Administrație (INA). Numit de Vasile Blaga (ministru de Interne pe atunci) în februarie 2005 și demis câteva luni mai târziu, în luna august, printr-un plic trimis prin poștă. Drăghici avusese rang de subsecretar de stat.
S-a plâns că și-a pierdut postul ca urmare a unor dezvăluiri legate de afacerea ISAR. ISAR era coordonată de Antonie Iorgovan, senator PSD, iar Octav Cozmâncă era membru de onoare. „Ca orice afacere iorgovaniană, ISAR trebuia să fie profitabilă, așa că s-a pus la punct, rapid, înființarea unei universități patronate de ONG-ul în cauză: Universitatea Româno-Germană din Sibiu. ISAR primește în folosință gratuită cazarma Sibiu, în suprafață de 1.717 metri pătrați, și terenul aferent, în baza unui protocol cu Ministerul Apărării. Afacerea privată cu bani publici este uriașă, doar fondurile românești vizate fiind de ordinul milioanelor de euro, cele comunitare fiind sensibil mai substanțiale”, s-a plâns atunci Drăghici.
În calitate de director adjunct al INA, a spus că va renunța la indemnizațiile primite în calitate de membru al Consiliului Științific al INA și al consiliilor de coordonare ale centrelor regionale de formare continuă coordonate de această instituție. Nu se știe dacă s-a ținut de cuvânt. Tot în 2006, Drăghici a făcut greva foamei, în fața Palatului Cotroceni, pentru a-l determina pe președintele Traian Băsescu să ia atitudine față de afacerea ISAR. Drăghici îl cunoștea pe Băsescu din perioada 2000-2004, când îi fusese consilier la Primăria Capitalei.
