Luna ianuarie este avanpremiera bătăliilor politice ce se vor desfășura anul acesta. Pe lângă alegerile locale și parlamentare, vom asista la strategiile interne de reformare ale partidelor. Pentru a obține guvernarea, deja partidele politice au aruncat primul scut: criterii de integritate(PNL), Cod etic (PSD). Și atât. Nu avem candidați (poate doar Bușoi, din partea PNL, la Primăria Capitalei), nu avem strategii clare sau formule politice.
Câștigarea alegerile locale-organizate până la finalul lunii mai și a alegerilor parlamentare – până la finele lunii noiembrie, sunt adevăratele mize, care garantează rămânerea pe scena politică. Legislația electorală din cursul anului trecut a stabilit noi reguli în ceea ce privește modul de desfășurare a acestora.
Alegerile locale prevăd desemnarea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, iar presedinții de Consilii Județene vor fi aleși, prin votul majorității, din rândul consilierilor județeni. Bineînțeles, partidele puternice din România, apar cu șanse reale mari la impunerea candidaților.
Alegerile parlamentare prevăd revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative.
Legea promulgată de președintele Iohannis, în 2015, prevede un deputat la 73.000 de locuitori, astfel vor fi aleși 308 deputați plus 18 din partea minorităților și un senator va reprezenta 168.000 de locuitori, astfel vom avea 134 de senatori. Introducerea votului prin corespondență (noutate în acest an electoral!) va aduce pentru Diaspora- 4 deputați și doi senatori.
Întorcându-ne la scena alegerilor locale, observăm amalgamul prezent la începutul anului. Principalele partide nu și-au anunțat lista candidaților locali. Avem un PSD (condus de Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță la un an cu suspendare în dosarul Referendumului), care așteaptă Comitetul Executiv Național, pentru a definitiva lista candidaților, dar și direcțiile de colaborare cu UNPR.
PNL a anunțat în persoana lui Cristian Bușoi, candidatura pentru Primăria Capitalei. Oficial. Doar l-am văzut cum Iohannis îl arunca în luptă.
Se vorbește de numirea unui președinte unic la cârmele formațiunii, dar organizarea unui Congres, înainte sau după alegerile locale, nu e ”bătută în cuie”. Rămâne doar adoptarea criteriilor de integritate, prin care sunt eliminați traseiștii și cei cu dosare penale, dorind să ofere o clasă politică reformată și capabilă să se conformeze cerințelor electoratului. Singura decizie rămâne numirea candidațiilor ca șefi de filiale.
Vârfurile pnl-iste refuză colaborarea cu principalul adversar, PSD, astfel ne așteptăm la structuri puternice în teritoriu, la strategii eficiente câștigării alegerilor.
Ambele partide mizează pe mecanismul de partid și pe votul politic, în lipsa unor candidați care ar putea oferi încredere și proiecte ambițioase. Pâna la urmă, e războiul principalelor formațiuni, dar bătăliile pot fi tranșate și de micile alianțe cu actori secundari, precum: ALDE, Mișcarea Populară, UDMR, M10, UNPR.
Cel mai târziu, luna februarie va oferi configurația politică pentru perioada până la alegeri și delimitarea fiecărei tabere.
