Dr. Bogdan Florea este medic neurolog în Cluj-Napoca şi este cel care a pus bazele Reţelei de Telemedicină în Epilepsie în 2016, prima şi singura de acest fel din România, în cadrul căreia au fost cumpărate 12 electroencefalografe de ultimă generaţie situate atât în spitale de stat unde oamenii îşi pot face analizele cu bilet de trimitere, cât şi în spitale private, în multe dintre acestea existând posibilitatea decontării prin CNAS. Proiectul a fost premiat în trecut drept cel mai inovator proiect.
Ideea reţelei a venit odată cu nevoia oamenilor de a avea un centru de specialitate aproape de casă şi să nu mai fie astfel nevoiţi să meargă distanţe foarte mari spre centrele universitare. Medicul a explicat News.ro cum funcţionează acest sistem.
„Telemedicina nu înlocuieşte actul medical, face viaţa mai bună pacienţilor şi medicilor care lucrează în reţea”
„Reţeaua de telemedicină cuprinde în prezent 12 centre în tot atâtea oraşe din ţară, sunt dotate cu câte un echipament video EEG performant şi sunt pe mâinile unor oameni pricepuţi sau care se profesionalizează de la o zi la alta.
Gândul de telemedicină a pornit după ce observaţia empirică a fost că avem locuri în România în care se lucrează impecabil în epilepsie, dar din păcate avem şi locuri mai îndepărtate geografic sau cu tineri medici mai puţin experimentaţi care aveau nevoie de ajutor şi atunci pacienţii nu mai au tendinţa obişnuită de a se urca în tren şi de a veni, de obicei neprogramat, în centrele universitare unde pun presiune mare, şi să încerce să-şi caute de sănătate acasă la ei sau cât mai aproape de casa lor.
Avem locuri în care echipamentele sunt instalate în spitale publice de stat şi sunt locuri în care sunt în cabinete private, dar dacă aceste cabinete sunt în contract cu Casa de Asigurări cu bilet de trimitere pot ajunge să aibă acces acolo. Iată în ce oraşe: Suceava, Iaşi, Miercurea Ciuc, Sebeş, Alba, Braşov, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Oradea, Cluj.
Telemedicina nu înlocuieşte actul medical, face viaţa mai bună pacienţilor şi familiilor lor şi face viaţa bună şi medicilor care lucrează în reţea. Telemedicina este folosită poate un pic incorect când ne referim la culegerea de date brute medicale şi transmiterea lor către un cabinet, aici nu este cazul ăsta. Deci pacientul trebuie să se prezinte într-un cabinet, unde este examinat, investigat, i se face un minim dosar, istoric, cu analize, cu evoluţia în timp, se procedează la o înregistrare EEG de foarte bună calitate, medicul, local încearcă să găsească o soluţie acolo local şi numai dacă intră în dificultăţi, are nevoie de a doua sau a treia opinie medicală apelează la un coleg din reţea, care colegi pot privi acelaşi ecran, astăzi tehnic este posibil, să caute o a doua, a treia opinie medicală spre binele pacientului. Iar dacă medicii nu reuşesc atunci pot apela la cineva dintr-un centru cu mare experienţă internaţională.
„Epilepsia nu se întâmplă numai în centrele universitare”
Ideea a venit lucrând şi cu o observaţie simplă că foarte mulţi pacienţi fac drumuri lungi şi obositoare de acasă de la ei în centre universitare. Eu, ca medic în Cluj, mai mult de 50% din pacienţi nu sunt clujeni, vin din ţară. Ce face o mamă sau un tată care are un copil care prezintă o criză de epilepsie? Îşi ia copilul în braţe şi merge unde vede cu ochii. Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Cluj, este anormal pentru că epilepsia nu se întâmplă numai în centrele universitare”, a explicat medicul.
În afară de Reţeaua de Telemedicină, medicul Bogdan Florea îşi doreşte să înfiinţeze în viitorul apropiat un centru de sprijin psihologic pentru familiile în care sunt copii sau adolescenţi diagnosticaţi cu epilepsie. Iată cum ar putea funcţiona un astfel de centru:
„Unul dintre obiectivele reţelei de telemedicină este întărirea sistemului cu un centru de sprijin psihologic al părinţilor care află acest diagnostic pentru copiii lor şi al adolescenţilor care au acest diagnostic. Pentru că este un moment delicat să-i spui unei mămici că puiul ei are epilepsie la vârsta de 3, 4 ani, i se pare că se termină lumea. Să-i spui unui puştan de 17 ani care abia aşteaptă să-şi ia permisul de conducere, abia aşteaptă să dea examenul la Academia Militară că i se taie aripile e un moment dificil. Obiectivul, să sperăm anul acesta dacă reuşim, este înfiinţarea unui centru psihologic, practic un telefon care se direcţionează către un rezident de an mare sau un medic tânăr specialist sau un psiholog care ştie să dea nişte răspunsuri şi să orienteze un pic, acest centru nu dă diagnostic, nu oferă soluţii magice, dar în momentele acelea e important să direcţionezi, să orientezi un pic familia, pacientul încotro să o apuce, ce analize trebuie să facă, unde e cel mai apropiat centru de epilepsie, care e cronologia lucrurilor în viitor, îmbărbătare, lucruri care contează.
M-am gândit şi sunt deschis oricărei colaborări cu statul… acum… statul, statul suntem noi, statul are şi alte mari preocupări în neurologie, epilepsia e pe locul 4, 5 pe podiumul patologiilor neurovasculare, epilepsia e cumva o cenuşăreasă, nedrept titlul ăsta.
Prin ONG-ul prin care se desfăşoară acest proiect – am avut această iniţiativă, probabil că se va atinge o masă critică, probabil că vor fi tot mai mulţi pacienţi, până în acest moment avem 22.000 de pacienţi care au fost examinaţi cu peste 32.000 de înregistrări EEG, de zi şi de noapte.
Altceva important la care nu ne-am gândit şi am aflat după aceea, 65% din pacienţii care au păşit într-unul din cabinete, deci două treimi din ei au avut nevoie de schimbarea schemei de tratament. Fie înlocuirea unor medicamente, fie ajustarea de doze cu scăderea frecvenţei crizelor, adică fără dubii avem beneficiu în calitatea vieţii acestor oameni”, a precizat medicul.
Citește articolul AICI.
