La cârma Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor s-au perindat până azi numai puțin de 21 de miniștri în cei 33 de ani care au trecut de la Revoluție.
Potrivit site-ului, misiunea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este de a proteja mediul, apele și pădurile, cu scopul de a garanta generației actuale și celor viitoare un mediu curat și sănătos, protejarea naturii, creșterea calității vieții, în corelare cu o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Însă, deși are această misiune de a proteja mediul, românii sunt îngrijorați de poluarea aerului care afectează sănătatea și mediul înconjurător. 38% dintre respondenții români (47 % media UE) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat, potrivit unui sondaj Eurobarometru,(2022).
Bucureștiul este pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul costuri de sănătate cauzate de poluare, o arată un raport publicat de Alianța Europeană pentru Sănătate Publică.
Practic, raportul analizează cât ne costă tratamentele medicale sau zilele pierdute de muncă din cauza poluării.
Studiul compară principalii poluanți din aer: particule, dioxid de azot şi ozon, iar în București este vorba de costuri de peste 6 miliarde de euro pe an. Adică, 3.000 de euro anual pentru impactul bolilor și al problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului asupra fiecărui bucureștean.
O altă problemă cu care se confruntă Româna sunt arderile de deșeuri solide în gospodării.
Un studiu recent realizat în patru localități din România arată că particulele poluante ce rezultă în urma arderii deșeurilor menajere sunt de până la 40 de ori mai nocive decât cele rezultate în urma arderii lemnului, iar factorul de emisii a compușilor poliaromatice este de până la 1.000 de ori mai mare decât cel rezultat în urma arderii lemnului.
România riscă noi sancțiuni de la UE
România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă.
Raportul mai relevă și că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă, relatează News.ro.
Curtea de Conturi a anunţat că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe”, pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului.
Autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient
”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc.
Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi.
Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”.
AFM nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Toate costurile, suportate din bugetul naţional
”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi.
Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere.
În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.
”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ).
Structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare
Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată.
”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează.
În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport.
Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă.
”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.
Recomandări de remediere pentru fiecare deficienţă constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât şi la nivelul autorităţilor publice locale evaluate, privind:
– îmbunătăţirea infrastructurii necesare unui management eficient al deşeurilor;
– creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor;
– introducerea indicatorilor de performanţă ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
– îmbunătăţirea monitorizării pe care trebuie să o realizeze autorităţile statului asupra managementului deşeurilor;
– creşterea gradului de tratare a deşeurilor înaintea depozitării;
– creşterea gradului de sancţionare a persoanelor juridice care nu-şi îndeplinesc obligaţiile de mediu.
Mai multe schimbări de nume pentru ministerul Mediului
Pe lângă numărul mare de miniștri, Ministerului Mediului a avut parte și de schimbări în ceea ce privește numele. A fost denumit Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Mediului, dar Ministerul Mediului și Pădurilor. Pe 21 decembrie 2012 și-a căpătat numele de Ministerul Mediului și schimbărilor climatice, iar în prezent se numește Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Cine a condus Ministerul Mediului de la Revoluție până în prezent
De-a lungul timpului printre miniștri care au condus Ministerul Mediului se numără: 13 ingineri, 2 juriști, 2 economiști,1 geolog, 1 ecolog,1 geograf dar și 1 teolog.
Simion Hâncu -inginer hidrotehnist
Valeriu Eugen Pop -inginer mecanic
Marcian Bleahu -geolog, speolog
Aurel Constantin Ilie -inginer hidrotehnist
Ioan Oltean -jurist
Sorin Frunzăverde -inginer metalurgist
Romică Tomescu -inginer silvic
Petre Lificiu -inginer de automatizări
Ilie Sârbu -teolog, economist
Speranța Ianculescu -inginerie sanitară și protecția mediului
Nicolae Nemirschi -inginer construcții
Laszlo Borbely -economist)
Rovana Plumb -ingineria utilajelor și proceselor chimice
Sulfina Barbu -inginer geolog
Attila Korodi -inginerie economică
Grațiela Gavrilescu -inginer chimist
Cristiana Pașca Palmer -ecolog
Daniel Constantin -inginer diplomat Facultatea de Medicină Veterinară și Zootehnie
Costel Alexe -geografie, climatologie
Mircea Fechet -jurist
Tanczos Barna -economist ( portofoliul deținut în prezent)
