Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei NATO în România, că instabilitatea mediului de securitate din regiune determină alianţa să continue politica de descurajare şi apărare, în condiţiile în care „atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală” a avut un impact major asupra securităţii flancului estic.
Într-un comunicat de presă transmis, duminică, de Ministerul Apărării Naţionale, Tîlvăr aminteşte că România marchează 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în NATO, „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume, o alianţă fundamentată pe valori comune universale, precum democraţia, drepturile omului şi statul de drept, şi care protejează un miliard de cetăţeni şi teritoriile naţiunilor din care aceştia fac parte”.
Ministrul subliniază că statutul ţării noastre de membru al Alianţei Nord-Atlantice reprezintă cea mai puternică garanţie de securitate în vremurile actuale, „în contextul ameninţător creat de agresiunea rusă în Ucraina”.
„Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. Acestea au reclamat acţiuni concrete şi oportune din partea Alianţei Nord-Atlantice, acţiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea faţă de această zonă de război, România deţine unul din locurile centrale. Intervenţiile Federaţiei Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei şi declanşarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate şi ordinii internaţionale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune„, precizează Angel Tîlvăr, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, anii 2014 şi 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO.
„Postura militară şi atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securităţii flancului estic al Alianţei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune şi asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare şi apărare aliată şi să conştientizăm consecinţele comportamentului acestei naţiuni agresoare pe termen mediu şi lung„, punctează ministrul Apărării.
Demnitarul arată că România a participat activ la implementarea deciziilor aliate atât printr-o participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de Vest, cât şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările aliate şi partenere.
„De asemenea, România şi-a consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuţii conceptuale, cât şi pe dimensiunea operaţională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 şi până în prezent, regăsind ţara noastră printre naţiunile ce au propus şi au obţinut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forţe a NATO, începând de la nivel brigadă şi până la nivel corp de armată„, transmite ministrul în mesajul său.
Angel Tîlvăr reiterează că sistemul antirachetă de la Deveselu are un scop pur defensiv, de apărare. El adaugă, însă, că acesta reprezintă un succes al României, „care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere”.
„În acelaşi efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populaţiilor, teritoriului aliat şi a forţelor aliate în faţa unui potenţial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereştri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populaţiei, teritoriului şi forţelor Europei, reprezintă un succes al ţării noastre, care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere„, spune ministrul Tîlvăr.
Acesta face referire şi la modul în care aderarea la NATO a schimbat armata română, menţionând decizia creşterii bugetului Apărării la 2,5% din PIB.
„Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât şi Alianţa Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată şi exersată în misiuni în teatrele de operaţii. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua şi în anii următori, în baza creşterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut„, spune Angel Tîlvăr.
