În ședința de marți a Camerei Deputaților s-a dezbătut un proiect legislativ de modificare a Codului Penal, din sfera conflictului de interese, urmând ca acesta să fie rediscutat peste două săptămâni, după ce Comisia Juridică a decis să îl amâne.
Adoptarea modificarilor la Codul Penal prin care o serie de dispozitii privind conflictul de interese sunt dezincriminate „ar ar putea afecta in mod serios activitatea de combatere a coruptiei la nivel inalt„, o serie de inculpati trimisi deja in judecata ar fi achitati iar dosare in lucru risca sa fie clasate, se arata intr-un punct de vedere transmis de DNA la solicitarea HotNews.ro. „Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau următoarele functii: presedintele CJ Constanta, presedintele CJ Brăila, presedintele CJ Buzău, primarul mun. Constanţa, prefectul judeţului Suceava, preşedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc„, se arata in comunicatul DNA, citat de hotnews.ro.
Redam integral comunicatul transmis HotNews.ro de către cei de la DNA:
„Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese , prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a coruptiei la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunta, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpati deja trimisi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare, în care sunt implicate persoane cu functii importante. Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau următoarele functii: presedintele CJ Constanta, presedintele CJ Brăila, presedintele CJ Buzău, primarul mun. Constanţa, prefectul judeţului Suceava, preşedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc. Precizăm că infracţiunea de conflict de interese face obiectul investigaţiilor aflate în competenţa DNA, atunci când este asociată cu o infracţiune de corupţie sau asimilată corupţiei.”
Comisia juridica din Camera Deputatilor va discuta in sedinta de marti un proiect legislativ de modificare a Codului Penal, prin care o serie de dispozitii din sfera Conflictului de interese sunt dezincriminate.
Proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost inregistrat la Camera Deputatilor pe 1 aprilie, dupa ce a fost adoptat tacit de catre Senat.
Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.
In forma actuala, Conflictul de interese este definit, la art.301 din Codul Penal, astfel:
„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei „Conflictul de interese” cu sintagma „Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane”, precum si modificarea alin. (2) in sensul adaugarii unor situatii pentru care dispozitiile alin. (1) sa nu fie aplicabile:
La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
„Art.301 – Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora.”,informează hotnews.ro.
