Contactat de PS News, analistul economic Mircea Coșea a vorbit despre ordonanța privind reducerea cheltuielilor bugetare care prevede reducerea cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, oprirea achiziţiilor de autovehicule şi de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Analistul susține că măsurile „sunt de suprafață” și că „nu rezolvă problema de fond”. „Așteptam să înceapă o reformă adevărată”, deoarece „când ai 200 de secretari de stat, ce te mai gândești la interzicerea cumpărării de scaune, mese și hârtie pentru copiatoare?!”, a mai spus Mircea Coșea.
„Măsurile sunt de suprafață, este o intenție a Guvernului de a face ceva, dar nu rezolvă problema, nu rezolvă problema de fond, pentru că problema bugetului și a deficitului bugetar e o problemă structurală care nu se rezolvă prin niște mici modificări de personal sau de cheltuieli de bunuri și servicii. Așteptam ca în momentul de față să înceapă o reformă adevărată care să privească cheltuielile bugetare din alt punct de vedere, asupra încărcării cu personal administrativo-guvernamental. Când ai o mulțime de ministere care n-au obiect de activitate… gândiți-vă la Ministerul Turismului și Comerțului, nu se știe ce se face acolo, ministerul Familiei, sunt niște lucruri care ar trebui să fie privite cu atenție.
Avem o mulțime de comitete, fel de fel de instituții în jurul guvernului care nici ele nu știu exact cu ce se ocupă. Cred că niciunul dintre cetățenii acestei țări nu poate să numească mai mult de trei-patru comitete sau consilii sau așa ceva, pentru că celelalte sunt total umbrite de lipsă de activitate, dar încărcate cu personal. Când ai 200 de secretari de stat, ce te mai gândești la la interzicerea cumpărării de scaune, mese și hârtie pentru copiatoare? Sigur că se face o economie, dar e mai mult o încercare de a stopa creșterea deficitului până la sfârșitul anului decât de a-l reduce. Reducerea s-ar fi făcut, repet, prin mișcări importante de natură structurală, care să arate că, deocamdată, sectorul bugetar trebuie tratat altfel decât până acum, adică nu ca o masă omogenă. Sunt zone în sectorul bugetar care trebuie să aibă sub o suplimentare de personal și de cheltuieli, cum sunt învățământul, sănătatea, poliția, spre exemplu, dar trebuie pus accentul pe ceea ce se întâmplă la această categorie mare, bine plătită de personal din instituțiile administrative și guvernamentale. Mă așteptăm să se vorbească ceva despre reforma administrativ-teritorială. UAT-eurile sunt multe, consumă mulți bani, sunt prost organizate, nu mai fac față tăierii de populație pe care o are România.
Deci sunt măsuri de suprafață, măsuri cu caracter juridic, foarte populist. Sunt niște lucruri care au până la urmă și o anumită notă de cinism, așa. Este cinic să zici: nu mai angajăm personal, când până la apariția acestei ordonanțe s-a angajat personal”, a punctat analistul.
„Nicio măsură importantă înainte de alegeri”
Mircea Coșea a adăugat că, în opinia sa, măsurile anunțate de guvernanți sunt menite, mai degrabă, „să îmbunătățească imaginea actualei coaliții”.
„Care este piedica importantă în luarea unor măsuri de esență? În primul rând alegerile, înainte de alegeri nu se va face nimic important. În al doilea rând, mentalitatea de guvernare este una care nu merge pe aducerea de venituri suplimentare ca urmare a aducerii de ajutoare, de sprijin pentru sectorul productiv, pentru mediul de afaceri, acolo trebuia.
Mediul de afaceri trebuie să fie sprijinit. Reduci deficitul prin mai multe venituri, sigur că reduci prin tăieri, dar importante e să ai mai multe venituri ca urmare a unei activități productive. Ori asta înseamnă o politică total diferită de cea pe care a făcut-o Ministerul de Finanțe până acum. Ce a făcut ministerul? A încărcat cu impozite și taxe, cu fel de fel de bariere fiscale tocmai mediul de afaceri, mediul de afaceri, care trebuia să fie aducător de evaluare și de colectare mai mult la buget. Dacă nu aduci noi elemente de valoare, degeaba tai din deficit, el se va reface, deficitul va reapărea pentru că nu poți să îl stăpânești doar prin tăiere de cheltuieli, trebuie să îl elimini și prin noi venituri. Ori aceste noi venituri înseamnă investiții, înseamnă sprijinul mediului de afaceri pe toate căile, lucruri pe care nu le văd acum. Acum văd doar niște măsuri care vor reduce pe ici pe colo și care în mare parte sunt de natură, să zicem, electorală. Trebuie menținut sectorul bugetar în funcție, cu mulți bani, pentru că acest sector bugetar este masa de manevră la viitoarele alegeri. Actuala coaliție, cele două partide se bazează pe acest detașament de mercenari plătiți de la buget, fel de fel de funcționărime, fel de fel de politruci care trebuie să acționeze la alegeri și să aducă voturi. Deci, eu nu sunt deloc optimist, nu sunt deloc mulțumit de măsurile care s-au luat. Sunt niște măsuri, repet, de suprafață, nu sunt de esență”, a declarat analistul economic Mircea Coșea.
„În perioadă de criză nu se fac creșteri de taxe”
Întrebat ce ar fi trebuit statul să facă pentru a ajuta mediul de afaceri, analistul economic Mircea Coșea a declarat că, în primul rând, nu trebuiau crescute taxele.
„Suntem în perioadă de criză, o criză suprapusă, de tip sandwich. În această perioadă, conform manualelor de economie incontestabil de bine plasate din punct de vedere teoretic, nu se fac nici un fel de creșteri de taxe și impozite. Din contră, flexibilizezi, ușurezi sarcinile fiscale ale mediului de afaceri, pentru că o colectare mai mare la buget nu se face prin impozite mai multe, ci prin liberalizarea activității mediului de afaceri, care, fiind degrevat de anumite sarcini, creează mai mult și colectează mai mult. Deci, tot ceea ce a făcut Ministerul de Finanțe în această perioadă a acestui guvern este greșit și de aici pleacă până la urmă totul. Așa cum au făcut alte țări, chiar din jurul nostru și unele mai dezvoltate din Occident, din Vest. Trebuia ca mediul de afaceri să fie degrevat de cât mai multe sarcini fiscale, să nu înceapă să caute bani în fiecare bacșiș sau în fiecare livrator de mărfuri prin curierat și să lase să funcționeze pentru că el aduce valoare. Dacă nu îl lasă să funcționeze și îi tot suprimezi activitatea prin noi obligații fiscale el nu mai creează.
Care este dovada cea mai clară? Numai de la începutul anului avem peste 11.000 de falimente de întreprinderi care puteau să creeze valoare, să alimenteze bugetul. Au intrat în faliment pentru că nu mai pot plăti acea povară fiscală, nu mai pot plăti costul cel mai mare din Europa al energiei, pentru că statul, în loc să investească, în loc să aducă valoare, se mulțumește să își preia partea de profit din facturile umflate la energie.
Inflația în România a fost folosită pentru a alimenta bugetul acestui guvern care nu se știe până la urmă ce a făcut cu banii. Au dat niște ajutoare, niște vouchere, un fel de pomeni, ca să zic așa, scuzați-mi expresia, în loc să meargă la cauzele care țin de costurile mari ale inputurilor de fabricație. România are cele mai mari costuri de producție a energiei, acolo trebuie lucrat. Dar nu s-au lucrat, pentru că acestui guvern i-a convenit să preia din taxe, din inflație, părți importante pentru buget”, a conchis analistul Mircea Coșea.
Decizii în coaliție
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că a decis împreună cu partenerii din coaliţia de guvernare reducerea cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, oprirea achiziţiilor de autovehicule şi de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. De asemenea, şeful Executivului a spus că a fost stabilit în coaliţie că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental. „Tot în coaliţie, am decis şi introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate”, a mai precizat prim-ministrul.
„Am încheiat, împreună cu partenerii de coaliţie, discuţiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, să oprim achiziţiile de autovehicule, de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vom îngheţa angajările la stat, bineînţeles ţinând cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal. Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental”, a scris Nicolae Ciucă, luni pe Facebook.
Prim-ministrul a adăugat că„ tot în coaliţie, am decis şi introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate”.
„Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară. Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. În plus, entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite”, a concluzionat liderul PNL.
