Nu împărtășesc nici liniștea imbecilă a inițiatorilor care au votat legea fără s-o citească, nici isteria psihopată a opozanților ei, pentru că nici ăștia n-au citit-o. Se vede de la o poștă că pe primii îi doare-n cot de lege, vor doar banii care vin de la UE după ce o adoptăm, iar pe ceilalți tot în cot, ei vor doar un plus electoral de 1-2 procente.
Legea, în schimb, nu-mi place. E bizară, neclară și dă verde abuzurilor. E o coadă de topor, care devine periculoasă abia după ce-i atașezi un cap tăietor.
Îți dau un exemplu. N-am avut camera mea când eram mic. O împărțeam cu un frate. Dacă legea asta era în vigoare pe timpul lui Ceaușescu, iar tata era prins că făcea țuică și asculta Europa Liberă, pun pariu pe ce vreți voi că la poartă ar fi apărut unii care ar fi zis că trebuie să ia copiii, pentru că tata „nu dispune de spaţiu locuibil suficient”.
Mai las un exemplu. Dacă legea asta era în vigoare acum zece ani, când la butoanele Puterii erau martorii lui Băsescu iar eu scriam știri critice despre pedeliști, pun pariu că ar fi apărut la poartă unii, s-o ridice pe magirl, pentru că eu îi asigur „un mediu social nepotrivit creşterii şi educării copilului”.
Suntem în țara unde 90% din personalul bugetar e angajat cu recomandare de la partid, ca răsplată pentru șpaga plătită, prestația electorală sau prestația de sub birou. Probabil tot 90% din angajații Protecției Copiiilor sunt angajați tot așa și își fac treaba strict pentru leafă, nu pentru că-s iubitori de copii. Punem pariu că dacă le zice șeful: „Are copii incomodul ăla? Da? Ia evaluează-l, fă-l necorespunzător și arde-l” o s-o facă.
Legea asta trebuia discutată un an de zile, cu cei mai mari experți în psihologia copilului, cu sociologi renumiți și cu juriști de excepție, nu votată pe repede înainte. Nefăcând asta, riscăm enorm. Nu acum, ci în viitor. Dacă mai faci o lege prin care și cuplurile de veverițe pot adopta un copil, și o ordonanță care permite adopția accelerată atunci când nu sunt asistenți maternali liberi, legea asta va dirija copiii direct din familiile lor în Pădurea Veverițelor. Iar dacă o să zici ceva o să pari un nebun, pentru că n-ai zis nimic când s-a votat Peleicsu Copiiilor.
