Plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare nu va putea depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, iar la creditele de consum, pragul nu va putea fi mai mare cu 50% pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro, respectiv cu 18% pentru creditele peste 3.000 de euro.
Totodată, legea se va aplica contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.
Proiectul de lege, parte din așa-numitele ”legi împotriva cămătăriei”, ale senatorului Daniel Zamfir, a fost votat azi în Camera Deputaților.
PS News a luat legătura cu analistul financiar Aurelian Dochia, pentru a afla care vor fi consecințele asupra activității de creditare.
”Cred că mai simplu era să interzică de tot activitatea de creditare”, ne-a declarat, în exclusivitate, Aurelian Dochia.
”Nu se poate face creditare în condițiile astea.
Fiecare doasar de credit are condițiile lui specifice, iar fiecare contractant de credit prezintă un risc aparte, de a ajunge în dificultate sau imposibilitate de plată.
Băncile trebuie să analizeze acest risc și, în funcție de el, să stabiească un cost al creditului adecvat.
Or, plafonarea dobânzilor instituie un fel de pat al lui Procust, în care persoane cu riscuri diferite de neplată vor beneficia de același cost al creditului”, a adăugat analistul financiar.
”Unele persoane din Parlament cred că băncile au niște bani ai lor, pe care îi scot din buzunar și îi aruncă în piață. Nu este deloc așa. Băncile oferă spre creditare banii celor care i-au plasat în depozite și trebuie să fie responsabile pentru acești bani, ca să nu îi piardă.
Dacă simt că banii lor se află ân pericol, deponenții își vor retrage depozitele de la bănci”, este de părere Aurelian Dochia.
”Oferta de finanțare nici măcar nu are unde să se mai restrângă, în condițiile în care piața financiară din România este deja cea mai mică din Europa.
Acest lucru se petrece inclusiv pe fondul presiunilor existente deja, legate de introducerea riscurilor de impreviziune pentru contractele de credit, și se va agrava, o dată cu noile prevederi, privind impozitare a costului creditului care depășește indicele ROBOR”, apreciază analistul financiar.
”Fiecare persoană care contractează un credit trebuie să se comporte matur și să accepte costurile și riscurile creditului. Nu se poate aștepta ca aceste riscuri să fie preluate mereu de altcineva – de stat, de bănci sau chiar de alte persoane fizice, cele care au depus banii în bănci, pentru ca instituțiile de credit să aibă resurse de finanțare.
În condițiile plafonării dobânzilor, putem vorbi de încetarea activității de creditare. Probabil că băncile se vor concentra pe creditarea statului, care oricum este cea mai sigură formă de plasament”, a adăugat Aurelian Dochia.
”Normele BNR legate de condițiile de creditare sunt în prezent mai aspre decât reglementările europene.
Băncile, prin reprezentanții lor, prin asociațiile profesionale și chiar prin BNR trebuie să vină cu o reacție la aceste prevederi legale, legate de plafonarea dobânzilor, să explice că se încalcă regulile pieței financiare și că nu își pot desfășura activitatea în aceste condiții”, a conchis analistul financiar.
Opoziția a anunțat că va contesta actuala formă a legii la Curtea Constituțională.
Ok. O analiza putin cam părtinitoare. De ce ?
Pentru ca întotdeauna adevarul nu este de partea nimănui.
Analistul vine si spune nu trebuie sa existe plafonari la dobânzi ca se riscă bani deponentilor….
Serios ? Pai sa vedem câți români au intr-o singura banca peste 100.000 de euro (bani care sunt garantati de statul Roman indiferent de ce se intampla), iar in plus sa vedem care este dobânda acordata la depozite prin raportare la faimosul ROBOR ?
Bineinteles ca nimeni nu vine sa facă actiuni filantropice si urmareste profitul, dar totusi exista o limite……
Încă o minciuna, dobanzi diferențiate la credite….. vreu sa vad si eu contractele de creditare ipotecar in care in functie de risc s-au aplicat dobanzi diferite..,,după stiinta mea nu exista asa ceva. Poate ma însel, dar ma îndoiesc.
Deci, vreu sa văd si eu banca care negociază dobanda si creditul imobiliar individual cu fiecare solicitant.
Se refera analistul la impozitarea creditelor care are un cost mai mare decat ROBOR, o alta minciuna deoarece pe de o parte afirmatia era de depăsire a unui anumit cost fata de ROBOR si nu de depasire a ROBOR.
În plus ROBORUL este influentat de banci,chiar daca este anunțat de catre BNR. Poate a uitat analistul situația de acum cativa ani când băncile au urcat ROBORUL la niste valori colosale de peste 80 % de a fost obligat BNR-ul sa suspende aceasta valoare.
Bineinteles tot instituțiile statului sunt de vina, recte Consiliul Concurenței care nu a tăiat in carne vie pe fondul instituiri blocajului ROBORULUI de catre BNR pentru cresterea artificială a acestuia de catre banci.
Daca nici asta nu este intelegere neconcurentiala, atunci eu personal nu inteleg rostul acestui Consiliu.
Deci este discutabilă numarul punctelor procentuale peste ROBOR si nu plafonarea acestora.
Revenind la dobânzi….se prevede un cost DAE maxim de 50 %…pentru sume de pana in 15000 ron parca.
si 40% peste.
Eu personal nu cred ca exista banci care sa aiba aceste costuri de creditare, nici măcar costurile cu cardurile de credit nu ajung la aceste valori…
Deci, lovite sunt IFN-urile care nu sunt banci si nu au depunatori, deci o alta minciuna a analistului……
Eu inteleg riscu, dar sa pretinzi 50% din suma in fiecare an eu o consider deplasata, nu te oblig eu sa dai credit orcui si sa pui in cârcă mea un risc care tu esti dispus sa til asumi cu ceilalti.
In concluzie, taxa pe lacomie nu este decat o amenințare voalata la banci, recte daca vor contesta plafoanele maxime, asa cum au facut cu darea in plata, nu este nici o problema va vom constitui taxe in plus pentru ce depăseste aceste plafoane, taxe care nu poate nimeni sa le conteste.
Ce nu inteleg eu este aroganță băncilor care puteau sa se implice in acest parcurs legislativ si sa spuna uite costurile mele nu pot fi sub atatea puncte procentuale fata de ROBOR.
Revenind la matematica simpla, recte aritmetica de baza, il întreb pe domnul analist : Cum naiba se face ca cel mai mic sistem de creditare la nivel european (asa afirmă despre sistemul financiar romanesc) a obținut profituri peste media europeană a sistemelor bancare. Daca un indicator este mic asa cum pretinde, matematic cum este celalalt indicator raportat la piata bancară europeană ?
Nu e asa ca ceva este putred in Danemarca ?