Bucureștiul a adoptat o atitudine mult mai îndrăzneață decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, spunând un ferm „nu” Chinei, titrează publicația Politico. Nu numai că România a eliminat companiile chineze din sectoarele de bază precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar luna trecută a transmis un mesaj ferm liderului chinez Xi Jinping, prin refuzul de a-l trimite pe președinte la un summit important, în ciuda insistențelor Beijingului.
Președintele Xi Jinping a făcut din Europa de Est o prioritate strategică, încercând să-și consolideze influența în regiune prin investiții promițătoare finanțate prin Inițiativa Belt and Road, un proiect gigantic de infrastructură menit să lege Asia de Europa. De partea cealaltă însă Beijingul nu este preocuparea strategică numărul unu din regiune.
Țări precum România și statele baltice sunt mult mai preocupate de Rusia, iar prioritatea lor este de a-și demonstra loialitatea față de NATO și Washington, pe care le consideră parteneri regionali de bază.
Atitudinea României față de agresiunea diplomatică a Chinei comuniste derivă parțial din amintirile despre modul în care Moscova sovietică făcea afaceri, unele dintre metode fiind folosite încă. Sunt voci care susțin că Beijingul încearcă să ne impună propriul model, dând dovadă de un comportament agresiv asemănător cu cel al Rusiei.
Spațiul de manevră al României
Atitudinea Beijingului nu este benefică companiilor chinezești care din România. Un acord cu China General Nuclear Power Corporation de reconstruire a două reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă a fost anulat anul trecut în favoarea unor acorduri cu firme franceze și americane. Din motive de securitate, compania Huawei a fost apoi exclusă din rețeaua 5G a țării.
În prezent, guvernul de coaliție centru-dreapta al României întenționează să excludă din contractele publice companiile de peste mări, inclusiv cele chineze. Pentru a accelera derularea proiectelor mari precum cele de construire a autostrăzilor, a fost adoptat un memorandum pentru a interzice operatorii din țară din afara UE care nu au acorduri de achiziții publice cu blocul comunitar.
„Suntem precauți în ce privește companiile care beneficiază de subvenții directe sau indirecte din țara lor de origine”, declara prim-ministrul Florin Cîțu într-un interviu acordat publicației POLITICO. „În general, nu putem avea astfel de companii care fac oferte și câștigă contracte, indiferent dacă sunt din China sau din altă parte”.
Memorandumul nu vizează China în mod specific, ci pe toate acele companii din afara UE care au dobândit o reputație slabă în România, deoarece oferă cel mai mic preț în cadrul licitațiilor, însă, din cauza lipsei de acreditare adecvată sau a resurselor insuficiente în România, s-au dovedit a fi incapabile să finalizeze proiecte sau să asigure o bună calitate a acestora.
În următoarele câteva săptămâni guvernul va înainta o moțiune de urgență pentru adoptarea acestui memorandum. Poziția României cu privire la proiectele de construcții este în beneficiul firmelor interne, având în vedere că țara are în plan direcționarea unor fonduri mari pentru construirea de noi segmente de autostradă. Mai mulți politicieni susțin însă că o astfel de abordare a devenit inevitabilă.
Companiile chineze au declanșat o serie de plângeri, lucru care duce la dezvoltării infrastructurii, amânând uneori proiecte pentru ani de zile. Această abordare este mult mai ușor de adoptat pentru România decât pentru o țară precum Germania; Bucureștiul nu trebuie să apere interesele companiilor mari, precum Volkswagen, care au investit puternic în China și care ar putea ajunge ținta represaliilor.
(17 — 6) + 1
Când s-a ajuns la controversatul summit 17+1 – un format diplomatic prin care China cooperează cu 17 țări din Europa de Est – cei care au urmărit evenimentul au spus că Bucureștiul se opune presiunilor Beijingului într-un moment în care legăturile dintre SUA și China sunt fragile. Oficialii chinezi ar fi sugerat că relația bilaterală a Bucureștiului cu Beijingul ar fi afectată dacă președintele Klaus Iohannis nu va acesta invitația șefului statului chinez.
Toate cele șase țări care au refuzat să-și trimită liderii la summit-ul „17 + 1” de luna trecută au provenit din grupul statelor NATO din Europa de Est care au aderat în 2004. Întrebat despre relațiile cu China, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a declarat că acestea „se bazează pe pragmatism în cooperarea bilaterală”. Acesta a subliniat importanța relațiilor cu UE, NATO și SUA, și faptul că angajamentul României este „față de valorile democratice și multilateralismul bazat pe dreptul internațional, obiceiurile internaționale și respectarea drepturilor omului”.
Întrebat despre istoricul drepturilor omului din China, Cîțu a refuzat să discute „situații specifice”, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la represiunea politică. „Intervenția brutală a statului ar trebui condamnată oriunde în lume”, a spus acesta. „Atâta timp cât se comportă într-un mod civilizat și pașnic, oamenii au dreptul la opinii și la exprimarea acestora în mod liber.”
În ceea ce privește relațiile comerciale cu China, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a solicitat „respect reciproc, transparență, respectarea pieței libere și a principiilor concurenței de piață, precum și reciprocitate în toate domeniile. Suntem interesați în special de un comerț echilibrat, inclusiv creșterea exporturilor de produse agroalimentare românești pe piața chineză.”
Surse politice din România afirmă că Washingtonul nu dă Bucureștiului instrucțiuni directe cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu China, însă subliniază faptul că România își propune să fie fermă în ce privește loialitățile sale. În acest scenariu, relațiile militare cu SUA au întâietate. Relațiile României cu Rusia sunt de multă vreme reci, Moscova fiind acuzată că a finanțat campanii de dezinformare online și a invadat spațiul aerian românesc de la Marea Neagră.
„România nu dorește să aibă relații adverse cu nimeni. Pe de altă parte, este cât se poate de clar că avem un parteneriat strategic cu SUA”, a declarat Valentin Naumescu, fost diplomat și profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Considerațiile strategice sunt esențiale în deciziile politice și economice legate de proiectele de infrastructură. Asta nu înseamnă că nu va exista colaborare pe anumite teme economice și comerciale cu China, dar trebuie să ne asigurăm că acestea nu conduc la o creștere a influenței strategice a regimului comunist, care să creeze dependențe”, a mai afirmat Valentin Naumescu.
