Poluare extremă luni noapte și marți dimineață în București. Pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului – Airly.org – a înregistrat valori instant de până la 9 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Aceste zone au fost marcate pe hartă cu culoarea violet și indicativul de poluare extremă. Și pentru PM10 au fost înregistrate valori de 2-3 ori mai mari în oraș și la periferie.
Valorile au început să crească de la 7 seara și au atins maximul la ora 23.00, apoi au mai scăzut spre dimineață, însă la ora 9.00-10.00 au început din nou să crească și se găseau la cote extreme, colorate în violet. Valori ridicate au fost înregistrate atât la periferie cât și în zona centrală, scrie hotnews.ro.
Depășirile au fost înregistrate și de rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, o parte din stații fiind colorate în violet, ceea ce înseamnă ”extrem de rău”. Cele mai mari depășiri au fost înregistrate în Sectoarele 1 și 2, În Bucureștii Noi și Colentina, dar și în localitățile din vecinătate – Mogoșoaia, Voluntari, Otopeni, Bragadiru, etc.
De exemplu, stația B 27 din Voluntari a înregistrat valori pentru PM 2,5 între 10 micrograme pe metru cub și 233 micrograme pe metru cub, maximul fiind seara trecută la ora 21.00. Stația a mers până la ora 3 dimineața, iar de atunci nu a mai înregistrat o perioadă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit standardul pentru concentrația zilnică medie de particule PM2.5 la 25 micrograme pe metru cub, iar standardul anual este de 10 micrograme pe metru cub.
Valorile limită ale OMS pentru concentrația zilnică medie de particule PM10 este de 45 de micograme pe metru cub.
Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Gărzii de Mediu nu au venit până la această oră cu o explicație.
De ce este Bucureștiul poluat
Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).
Mai sunt și arderile de deșeuri din jurul Bucureștiului. Acestea nu apar în rapoartele oficiale, însă fostul comisar șef al Gărzii de mediu, Octavian Berceanu, declara într-un interviu acordat HotNews.ro, că principalul poluator din București este traficul, însă pe locul doi se află arderile ilegale de deșeuri. Acesta spunea că după ce Garda de Mediu a mers aproape zilnic pe teren și a redus mult acest fenomen, calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil.
În lunile aprilie-octombrie, aerul din București este cât de cât respirabil, cu mici excepții. Probleme majore sunt din noiembrie până în aprilie când, pe lângă trafic și arderile de deșeuri, pornește și încălzirea rezidențială.
Încălzirea rezidențială este compusă din sistemul centralizat – unde CET-urile respectă normele de mediu, după cum spun reprezentanții ELCEN, și încălzirea individuală – centrale, sobe, șamd.
CET-urile sunt monitorizate tot timpul, însă pe ultimul segment este un mare vid de informație. Nu știm câte gospodării au centrale, cât poluează fiecare, câte gospodării au sobe, ce pun oamenii respectiv pe foc.
